Eveniment Grepolis -- 2 ani: "Povestea mea"

Stare
Nu este deschis pentru răspunsuri viitoare.

DeletedUser8054

Guest
Poveste

Salut Grepolis

In primul rand vreau sa va spun ca nu joc asa de mult Grepolis:)cam de vreo 3 luni,un prieten mi-a aratat prima data nu prea am dat mult sens pe joc.O zi am zis sa incerc daca nu o sa-mi placa nu mai joc:p nu am nimic de pierdut/:).
Prima data am inceput cu o lume,catva saptamani,dupa care am mai incep inca 2:p.Pe o lume am fost atacat...au si luat Orasul am fost suparat:(dar mi-a trecut noroc ca am avut 1 Oras in plus;).e foarte cool jocul online Grepolis,nici nu m-am gandit ca asa de mult o sa insemne pt mine nu este zi sa nu intru:).
Va multumesc:)


La Multi Ani!!!GREPOLIS;)
 
Ultima editare de un moderator:

DeletedUser

Guest
Grepolis;o lume a ta

Buna tuturor,
Am auzit ca aici se desfasoara un concurs si am zis sa ma bag si eu sa-mi incerc norocul.Dar mai intai sa va spun povestea mea.Sper sa va placa!
B-)Vara:un anotimp frumos dar totusi plicticos pt ca afara e asa cald si nu poti iesi din casa si singurul lucru pe care poti sa-l faci este sa citesti (dar in cazul meu nu) sau sa te joci la calculator./:)
Asa ca ce-am facut:am deschis netu si scriu,,top 10 browsere(jocuri)" si dau search.Ma uit si vad ca cele mai tari jocuri sunt cele pe care le jucasem deja :Travian,Gladiator si altele care nu mi-au placut.
Si totusi fiind plictisit(stiti si voi cu e)am dat sa joc unul.Joc ceva dupa care mama imi spune sa-i deschid mailul.Nu aveam incotro si l-am deschis .
Deodata in drepta inboxului apare o reclama de la un joc numit Grepolis.:-/
-La cate jocuri am jucat nu cred ca o fi cine stie ce!.M-am gandit eu.
Dar Dupa cum v-am zis eram plictisit asa ca ce-am de pierdut daca incerc.Dau pe reclama dupa care sunt redirectionat la pagina principala.
Imi fac cont dupa care incep sa ,,testez’’ jocu.
Dau sa ma conectez si mi se deschide instantaneu.
Nu ave acine stie ce grafica dar ideea aceasta de cucerire si zei m-a impresionat din prima astel incat am inceput sa iubesc acest joc.:x
Mai tarziu am aflat toate si alte optiuni ale jocului :negutatorul,satele,minunile lumii(cel mai tare lucru)si cadourile de pasti,craciun si celelalte.
Mai tarziu am cunoscut niste oameni ce s-au dovedit a fi foarte buni coechipieri,mi-am facut propria alianta si altele (stiti voi).
Cred ca joc de vreo 2 ani Grepolis si nici acum nu m-am saturat.
Am incercat sa caut si alte jocuri care sa semene dar nici unul nu mi-a placut.Si ce sa va mai spun ca sigur si voua va place la fel de mult jocu si vreti sa-l impartasiti altora.
In concluzie fiecare copil trebuie sa incerce macar o data acest joc pt ca sigur ii va placea pt ca Grepolis nu este numai un joc este o lume a ta in care poti face ce vrei tu !
Ramas bun si mult spor la joc !
La multi ani Grepolis!
Semnat Anonymous
(astronautul)
 

DeletedUser

Guest
ca o pauza de gandit coerent, de probleme metafizice, de intrebari retorice, vreau sa ma joc virtual, asa cum nu gasesc niciodata prilejul sa o fac in realitate..:|.
lol...
- bataia cu frisca (participa both sexes), gen "maria ridica o farfurie plina ochi cu frisca si o orienteaza spre... mmmm... mmm... eXit... isi ia elan dar... nu apuca sa lanseze, ca isi ia o bucata de frisca peste nas, zburatacita tocmai din coltul... cui?...
0002011A.gif
,
- bataia cu noroi (doar fete, baietii evetual arbitreaza, se lasa cu dat jos costume de baie si multa, multa mozoleala... este o arena in care 2 fete imbracate sumar, ca sa nu consume mult ariel, se "improasca cu noroi" la propriu... ),
0002011F.gif

- sah absurd (piesele vorbesc in spiritul regulilor de sah, eu sunt nebunul si va exmatriculez)
000200D4.gif

- bataia cu perne (both sexes, 2 persoane pe un cal de lemn, inarmate cu cate o perna din care ies fulgi... si buf! buf! pana cade primu`),
00020115.gif

Jocul care-mi place cel mai mult este Grepolis ,sa ne ghicim unii pe altii dupa cateva vorbe ,sa ne "rupem fesurile"cu vraji de la Zeus si Poseidon,sa de mandrim cu "sexul slab " reprezentat virtual de Hera si Atena,sa iti otravesti inamicii cu oribilitati de la Hades.
I love Grepolis.:D
Grepolis...
000202B2.gif

i`m ready for the first round on forum ... in the mood to play hard in this place.. so who`s in?:D
0002017D.gif


Edited by bubu
de prin ciulini
 

DeletedUser

Guest
Totul a inceput intr-o zi calda de toamna, cand un prieten de-al meu mi-a trimis un link pe skype.Accesand acel am fost aruncat catre acest joc, care nu m-a interesat la inceput.Credeam ca e un alt joc mediocru care se joaca in browser si m-am hotarat sa nu-l joc, cu toate ca prietenul meu incerca sa ma convinga ca e un joc ok.Intr-o zi stapanit de plictiseala am hotarat sa vad ce reprezinta acest joc.Odata ce am inteles cum sta treaba cu acest joc , acesta mi-a itrat in sange, si-l indrageam pe zi ce trece , cu atat mai mult ca ma pasioneaza Grecia Antica si misterele ei.Odata ce am patruns in lumea acestui joc am inceput sa-l joc si sa-l frecventez de cate ori imi permitea timpul si locul.Din prima zi am creat o alianta in care mi-am invitat cativa vecini de pe insula, alianta crestea, atingandu-si apogeul cu cativa membri mediocri care au fost rapusi de-a lungul timpului de virusul inactivitatii, fiind rand pe rand exmatriculati din lumea Grepolis.In scurt timp am fost nevoit sa dezolv alianta, care nici nu a avut viata lunga.Atunci a inceput o noua etapa pentru ”cariera” mea din acest joc, am aderat la alianta Imperiul Bizantin.Acolo am petrecut o perioada frumoasa.Era o perioada plina scaldata in beatitudine,perioada primei colonizari, primei cuceriri. Am cunoscut oameni extraordinari, am capatat experienta si prieteni noi.Timpul trecea, orasele imi cresteau.In scurt timp fiind activ am fost desemnat general in aceasta alianta si inregistram progrese in ceea ce priveste cresterea numarului de puncte.Desi eram o alianta mica fata de marele aliantei ale lumii Delta, eram foarte uniti, unitatea noastra era cea mai redutabila arma.Timpul se scurse repede, veneau vremuri grele.Aliantele mari nu le mai acceptau pe cele mici,hotarand ca nu au loc in aceasta lume.Au urmat vremuri zdruncinate de razboaie, aflundu-ma intr-o mare in care eram singurul din alianta mea, hotarele imi erau tot mai des atacate si pradate de adversari.Imi amintesc si acum ziua cand am suportat primul ”mare” atac,acel atac anunta inceputul sfarsitului.Primeam din ce in ce mai des atacuri de la jucatori care ma depaseau considerabil la puncte si la numarul de orase.Pentru a supravetui in acea marea dominata de adversari si pentru a pune capat razboaielor ce-mi zdruncinau zidurile oraselo m-am hotarat sa ma reorientez catre alta alianta, care imi va putea asigura integritatea in acea mare si care imi va putea reda sansa de a rasufla din nou aerul pacii.Deoarece indeplineam toate conditile stabilite de intemeietori am aderat la alianta =Titans= Black Zone in care ma aflu si astazi.De aici incepe perioada renasterii.In aceasta alianta am cunoscut o multime de oameni experimentati si dedicati jocului, pentru carea dinstanta dintre mari nu e un motiv sa nu-ti acorde ajutor.In tot acest timp polisurile mele au cunoscut o inflorire considerabila triplandu-mi numarul de orase, la fel si experienta.
Grepolis este mai mult decat o comunitate, este o familie, unde zeci de mii de oameni se adapostesc de ghearele plictiselii.Este mai mult decat un joc deoarece iti dezvolta gandirea si te face sa-ti pierzi inteligent timpul.
La multi ani!!!
 

RANINAGHI

Membru
Cand am inceput sa joc grepolis era pe o inusla cu un alt baiat ne raboiam in fiecare zi tot evoluam cu noi unitati nave ...intr-o zi am intrat la ie in alianta ...si dupa cateva luni aveam deja 6 orase ......intr-o zi pt ca am scris pe forum ....mau dat afara si mau cucerit ...am vrut s ama duc in alta alianta dar nimeni nu ma dorea ...atunci am vrut sa renunt la grepolis dar un jucator intelept mia spus ca nam dc sa renunt si ma invitat la el in alianta el ma ajutat si din nou in cateva luni am revenit in forta pe 11 lumi de pe grepolis ...vam povestit acest fragment din multele intamplari ...stiu ca nu voi castiga nik dar vreau sa va spun sa nu renuntati usor
 

DeletedUser

Guest
Pentru mine, Grepolis este un joc de strategie complicata si de logica. Iubesc jocul, dar il joc rar. Am foarte multi soldati si am cucerit cateva sate, dar m-a mai ajutat cateodata si tata pt. ca si el joaca, asa ca deci, si eu joc.

La inceput, nu stiam ce era acest joc si apoi l-am intrebat pe tata si mi-a zis ca e un joc complicat si acolo tre sa ai rabdare si sa fii calm. L-am ajutat la mina de argint si alte cladiri si cand a venit dimineata acasa, a zis "Aoleu! Deja ai inceput sa-l joci?? M-ai uimit!" si de-atunci am inceput sa intru si sa ma joc pe Grepolis. Apoi mi-am facut doua orase pe Iota, la care le-am pierdut din cauza neglijentilor si nelegiuitilor din alianta The Storm ( nu conteaza numele ) si dupa asta, m-am bagat pe Kappa. Acolo a fost super, aproape ca mi-am facut o alianta mare, ca si cum as fi avut Curtea Regala. Apoi am intrat pe Lambda si Xi. N-am incercat pe Xi, acum in prezent, dar pe Lambda am primit un inceput nou.

Asta a fost si parerea despre Grepolis, si povestea.

GREPOLIS ESTE PRIETENUL TUTUROR JUCATORILOR!!



LA MULTI ANI GREPOLIS!
 

DeletedUser7208

Guest
Cum am inceput sa joc grepolis?
La inceput a fost curiozitate, auzeam toti baietii din clasa mea ca vorbeau de acest joc.Apoi, a fost un moft, sa dovedesc fetelor din clasa mea ca nu sunt o tocilara precum cred ele.Am inceput sa joc pe my, unde , la inceput nu stiam ce sa fac. am citit wiki si apoi m-am apucat de treaba. Mi-am fondat propria alianata, Razboinicii Luminii. La inceput eram bucuroasa ca am si eu o alianta, ca fac parte din ceva. Apoi, am inceput sa invit jucatori in alianta mea. Deci, sicer, cred ca acele momente au fost cele mai grele, fiindca, nu stiam ce sa fac. Ieseam si intram din 5 in 5 minute, sa vad, daca nu cumva, cineva a intrat in alianta mea. Incetul cu incetul, am reusit sa fac o echipa grozava cu colegii de alianta. Apoi, crescand in puncte, am primit mai multe solicitari la pacte. Pur si simplu ma incanta ca cineva ma considera buna. Dar, cum toate lucrurile bune au si un lucru rau, cr5scand, am inceput sa fiu atacata de colegii de insula. Am purtat razboi cu unul din colegi, mult timp, distrugandu-mi toata armata ce o faceam. Eram pe punctul de a fi cucerita. Si nu vroiam asta, asa ca m-am hotarat sa fac fuziune cu o alta alianta. Cred, sincer, ca acea fuziune m-a tinut in joc, caci daca as fii fot cucerita, acum nu as mai juca. Noua alianta era una din cele mai bune, dupa parrerea mea. Totusi, lucrurile grele de acum au inceput. Eu eram obisnuita cu alianat cea mica, a mea, in care lucrurile erau simple, forumul nu continea decat 3 rubrici: Sprijin si Atacuri, Piata si ultimul Vraji si Vrajeli. Noua alianta era complet diferita, avea 10 topicuri, rezervari, fazan, si multe alte rubrici, cu care incercam sa ma acomodez. Intre timp, am inceput sa joc pe toate lumile, facand rotiri si incingand calculatorul vreo 3 ore pana rezolvam tot. Dar dupa, ceva timp, am renuntat la unele lumi, la cele care aveau sistemul vechi de afisaj, cel care imi displacea foarte mult. Asa ma ramas pe 3 lumi: Kappa, Lambda si My. Ajungand la aproximativ 4.000 de puncte, am cercetat nava de cucerire. Si dupa ce am construit-o, si am trimis-o sa cucereasca, m-am trezit intr-o dimineata cu 2 orasele in loc de unul. Si , asa incetul cu incetul, am inceput sa capat experienta, sa imi fac prieteni buni, dar si dusmani, care chiar daca mi-au distrus si fuart resurse din orase, ii respect si le multumesc ca m-au ajutat sa capat experienta unei cuceriri, fiind cucerita si fiind obligata sa o iau din nou de la 0. insa la fel pot spune si ca am si cuerit multe orase, am distrus multe trupe adeverse.Ridicand stacheta din ce in ce mai sus, am ajuns acolo unde imi doream, in aliantele unde nici nu as fi visat vreodata sa ajung. Construind prieteni, dar atragand si dusmania unor jucatori, am reusit sa implinesc un an de joc. Le multumesc tuturor care m-au ajutat, fie prieteni, fie dusmani. Cu ajutorul lor, ma simt mandra ca joc acest joc, ca inca ma face sa imi rezerv timp sa joc, ignorand poate lucrurile mai importante. Grepolis, iti urez la multi ani, poate peste inca un an voi putea sa-ti urez din nou la multi ani. Multumesc ca m-ai facut sa cantaresc mai bine lucrurile inanite sa le fac, sa compar avantajele si dezavantajele. Momentan, pot sa ma mandresc ca joc pe 6 lumi: Kappa, Zeta, Lambda, My, NY, Xi. In oricare oridine.La multi ani deci inca o data Grepolis, sper ca vor mai trece ani si ani si lumea va putea sa-ti ureze la multi ani, si ca vor aparea din ce in ce mai multi jucatori.
 

DeletedUser

Guest
Timpul pe grepolis.

Sper sa imi cititi tot romanul.


Pai m-am apucat in iarna anului 2010.Eram deja bagat in tema cu acest gen de jocuri.Dar GREPOLIS era diferit.Imi si amintesc ca era intr-un mod oarecare ciudat.Primul meu oras s-a numit Imperiul Grecesc.Era super tare jocul chiar daca nu prea ma pricepeam.Pe la vreo 500 de puncte am intrat in prima mea alianta.Abia acum imi dau seama cat de slaba si de mica era.Dar am intalnit acolo un jucator care sa zic ca il admiram desi nu avea mai mult de 15000 de puncte.Am inceput sa stau tot mai mult si ma distram.Am primit chiar si un mesaj in care ma intreba "conducatorul aliantei" daca as vrea sa creez forumul.As fi vrut s-o fac dar sincer nu aveam nici o idee despre cum sa fac asta.Pai a mai trecut timpul invatam din ce in ce mai multe.Ca sa zic ca la inceput spionam membri aliantei :)).Dar acel jucator pe care il "admiram" a iesit din alianta pe motiv ca nu primea sprijin.Am iesit si eu pentru ca mi-am dat seama ca era slaba alianta.Inca nu imi facusem nici un prieten.Primul meu oras cucerit.Ce amintire!!!Aveam 6500 de puncte.Credeam ca nu o sa reusesc dar a fost chiar simplu.Dupa aceea am inceput sa ma dezvolt ca lumea.Am intrat in alianta JUST DO IT LEGIUNEA 56.Conducatotul m-a pus pe mine sef pe marea mea(marea 35).Aici mi-am cunoscut toti prietenii.Era misto ce sa zic.Oricum nici aici nu au mers treburile bine.Am inceput sa ne certam pe baza faptului ca nu primeau cei atacati sprijin.Discutand impreuna cu seful aliantei am aflat ca el vroia sa plece din alianta.Stiam ca trebuia sa plec si eu in primul rand ca fara el se ducea alianta de rapa si ca tot fara el nu mai aveam organizare si ne vor cuceri mult mai usor dusmanii.L-am intrebat daca as putea veni cu el.Speram sa pot desi stiam c aam putine puncte(vreo 20000).Dar din fericire am intrat.Cu noi a venit cam jumatate din alianta precedenta.Toti oamenii de incredere.Ei,aici era cu totul diferit de toate locurile trecute.Totul era extraordinal.Sa fiu sincer ce nu imi placea e ca ma situam undeva pe penultimul loc:)).Dar familia noastra de aliante a crescut.Eu am intrat in academia aliantei unde eram pe locul 12 si conducatorul a intrat in alianta mama.Asta s-a intamplat dupa fuziunea cu alta alianta si noi am devenit KoH-WolF.Dar a inceput noul an scolar a trebuit sa nu mai intru si cei din alianta si-au respecat regula: oricine nu intra mai mult de o saptamana pe joc va fi cucerit ca nu cumva orasele lui sa ajunga la inamici.Cand am intrat pe joc am vazut ca nu mai aveam nici un oras nimic.Am vrut sa ma reapuc dar mi-a fost greu.Imi parea rau de toata munca mea.Nu am mai putut sa ma reapuc.Am incheiat undeva la 300000 de puncte.
Dar acum clar ma apuc din nou.Cine vrea sa stie cine am fost intrebati pe lumea Gamma alianta care am spus-o deja.
Numele meu vechi de joc:noroiosu
Numele meu nou de joc:noroiosu2.M-am apucat pe Xi.Daca vreti sa ne ajutam contactati-ma.




Sper ca ati citit tot romanul acesta.Am vrut sa povestesc toata aventura mea pe acest joc.
 

DeletedUser

Guest
La multi ani Grepolis. Am inceput sa joc acest joc din simpla curiozitate. Lucram la o teza pentru facultate. Grepolis m-a ajutat sa inteleg ceea ce multe alte carti nu au putut. Grepolis te invata ce este simtul datorie, simtul civic, incredere, putere, iti pune la incercare limitele, etc etc.
Spre deosebre de alte jocuri, Grepolis este un tot care te forteaza sa-ti recunosti limitele, te ajuta sa te cunosti sau sa te redescoperi pe tine insuti. Iti scoate la iveala acea latura nevazuta. Acesta este Grepolis. Nu este un simplu joc, este o lectie de viata.
LA MULTI ANI.
 

DeletedUser

Guest
Născuți la începutul anilor 70-80, vedem acum în anul 2011 cum casa părinților noștri este de 50 de ori mai scumpa decât atunci când au cumpărat-o si realizam ca noi o sa platim pentru casele noastre în jur de 50 de ani.

Nu avem amintiri despre primii pasi pe luna, nici despre războaie sângeroase, dar avem cultura generala, pentru ca asta insemna ceva o data. Suntem ultima generație care a jucat "Ascunselea" , "Castel", "Ratele și "vânătorii", "Tara, tara! Vrem ostași", "Prinsea","Sticluta cu otrava", "Pac Pac", "Hoții și vardiștii", ultimii care au strigat "Un doi trei la perete stai", ultimii care au folosit telefoanele cu fise, dar primii care am făcut petreceri video (închiriam un video și stăteam sa ne uitam la filme 2 zile închiși în casa), primii care am văzut desene animate color, primii care am renunțat la casete audio și le-am înlocuit cu CD-uri.

Noi am purtat jeansi elastici, pantaloni evazați, geci de blugi de la turci, iar cine avea firme gen Lee sau Puma era deja lider de gașcă. Noi nu am dat examene de Capacitate, nu am dat teste grile la admitere. Noi am fost ultimii "Șoimi ai Patriei" și ultimii "Pionieri". La grădiniță am învățat poezii în romanește, nu în engleza…Si am cantat MULTI ANI TRĂIASCĂ nu HAPPY BIRTHDAY la aniversari. Am sorbit din ochi Sclava Isaura, Beverly Hills, Melrose Place , Twin Peaks, Dallas .. si cine zice ca nu s-a uitat ori minte ori nu avea inca televizor. Reclamele de pe posturile străine ne înnebuneau, ai abia așteptam sa vina și la noi înghețata Magnum, sau puștile alea absolut superbe cu apa. Intre timp, ne consolam cu Tango cu vanilie și ciocolata și clasicele bidoane umplute cu apa de la robinet, care turnate în cap ne provocau pneumonii. Si uite un motiv bun sa nu mergem la scoală.

Noi am ascultat și Metallica, și Ace of Base, și DJ Bobo, și Michael Jackson, și Backstreet Boys și Take That, și încă nu auzisem de manele singurele melodii de joc fiind horele la chefuri, la care nimeni nu știa pașii, dar toți dansam!

Dar spre deosebire de copiii din ziua de azi, am auzit atât de Abba, și de Queen, cat și de noile nume gen 50 Cent și Britney Spears. Am citit "Licurici", "Pif", Cireșarii, și am băut Cico și Zmeurata și ni s-a părut ceva extraordinar când au apărut primele sucuri "de la TEC" fără sa ne fie teama ca "au prea multe E-uri", iar la scoală beam toată clasa dintr-o sticla de suc fara teama de viruși.

Noi am băut prima Coca-Cola la sticla si am descoperit internetul. Noi nu ne dădeam bip-uri, ne fluieram sa ieșim afara, noi nu aveam dolby surround system, tăceam toți ca sa auzim acțiunea filmului, nu aveam Nintendo sau Playstation ci jocuri Tetris de care ne plictiseam la o luna după ce le cumpăram și le uitam pe dulap, pline de praf. Abia așteptam la chefuri sa jucam "Fanta nita ", sau "Flori, fete sau băieți", sau "Adevăr sau Provocare", sau orice ne dădea un pretext sa "pupam pe gura" pe cine "iubeam"..

Noi suntem cei care încă au mai "cerut prietenia", care încă roșeam la cuvântul "sex", care dădeam cu banul care sa intre în farmacie sa cumpere prezervative, pe care apoi sa le umplem cu apa și sa le aruncam în capul colegilor, care am completat mii de oracole, sperând ca persoana iubita va citi acolo unde scrie "De cine îți place?" ca ne place de el/ea.

Este uimitor ca încă mai suntem în viata, pentru ca noi am mers cu bicicleta fara casca, genunchiere si cotiere, nu am avut scaune speciale în mașini, nu am aruncat la gunoi bomboanele care ne cădeau din grseala pe jos, nu am avut pastile cu capac special sa nu fie desfăcute de copii, nu ne-am spălat pe mâini după ce ne-am jucat cu toți căinii și toate pisicile din cartier, nu am ținut cont de cate lipide si glucide mâncam, părinții noștri nu au "child proof the house", ne-au trimis sa cumpăram bere și vin de la alimentara, și cate un pachet de țigări de la tutungerie.

Noi am auzit cum s-a tras la Revoluție, noi am fost martorii a trei schimbări de bancnote și monede, noi am ras la bancuri cu Bula, noi am fost primii care au auzit-o pe Andreea Esca la Pro TV, noi suntem cei care mai tinem minte emisiunea "Feriți-vă de măgăruș". Suntem o generație de învingători, de visători, de "first-timers" …
Am postat pt bani binenteles ..nu cum zic altii ca nu...am inceput jocul din plictiseala..neavand ce face...nu mia placut deloc..ca nu-l cunosteam....am inceput sa stric trupe si sa le schimb din zi in zi...apoi...am inceput sa-l invat..dar am ramas doar pt prieteni si joc doar pt prieteni...pe care aici i-am intalnit..doar in aceasta lume virtuala...si nu in viata reala ....grepo insemna pt mine o retea de socializare...chiar daca nu am cont pe nici o retea ...precum face...etc...am legat prietenii stranse pe care in viatra reala nu pot fi asa de ideale...am postat randurile de mai sus pt cel mai apropiat prieten care mi l-am facut...
"Muncește ca și cum nu ai avea nevoie de bani. Iubește ca și când nimeni nu te-a făcut sa suferi. Dansează ca și când nimeni nu te vede. Canta de parca nu te-ar auzi nimeni. Trăiește ca și când ar fi ultima zi pe pământ. Când iți vine să plângi, adu-ți aminte de clipele in care zâmbeai, când simți că viata nu are nici un rost gândește-te la cei ce mai au doar o zi de trăit, cand simți ca vrei sa mori gândește-te ca alții ar da orice sa trăiască....iubește-ti viata si mai ales prietenii...E cel mai de preț lucru."..JOC GREPOLIS DOAR PENTRU PRIETENI SI PRIETENIILE CARE LE-AM LEGAT....LA MULTI ANI GREPO...EU AM DOAR UN AN....SPER SA TE AJUNG
 

DeletedUser

Guest
Grepolis pentru mine a fost ca o a 2 viata daca nu exista grepolis nu cred ca ar mai fi fost la fel....grepolis e mai mult decat un simplu joc e o comunitate in care ne luptam, creiem prietenii si ne distram....e cel mai bun joc din categoria lui...din cate jocuri am jucat din aceasta categorie nici unu nu sa ridicat la nivelul asteptarilor mele bine inteles inafara de grepolis....datorita celui mai superb joc am creiat prieteni si m-am distrat impreuna cu prieteni mei pe care iam cunoscut in acest fain joc....
LA MULTII ANII GREPOLIS si iti multumesc ca existii.......
 

DeletedUser8502

Guest
Grepolis si amintirile cele mai frumoase

Acum 2 ani am inceput sa joc grepolis. Eram un nimeni,dar am am cunoscut niste jucatori exceptionali si cu ajutorul lor am putut sa invat mai multe despre acest joc minunat. Stiu ca in acest joc nu totul se rezuma la razboaie ci si la prietenie. Acest joc intareste relatiile de prietenie intre jucatori. Poate ca nu suntem in antichitate dar stiu ca, nu doar cu razboiul poti rezolva ceva.
Au trecut 2 ani. Grepolis s-a dezvoltat foarte mult. Tin minte ca erau doar lumile alpha si beta. Sunt amintiri legate de grepolis pe care nu pot sa le uit. Din toate jocurile online spun sincer ca GREPOLIS este preferatul meu.
Nu am scris acest mesaj doar pentru 500 de galbeni sau 1000. Acest joc nu trebuie sa-ti ia asa de tare mintile, ci sa te faca sa intelegi cum se traia pe vremea aceea fara sa-ti afecteze viata reala.
Ii respect pe producatorii jocului grepolis, care au facut o treaba minunata si nu in ultimul rand, ii respect pe jucatorii care mi-au fost prieteni de incredere. Nu ca nu i-as respecta si pe ceilalti jucatori numai ca atunci cand gasesti un prieten iti dai seama are o inima buna si ca nu te va dezamagi.
Pot spune ca grepolis a fost fratele meu cu care "ma joc" in fiecare zi pe internet.
Grepolis are 2 ani. Tot mai multi jucatori incep sa intre pe una din lumile aleatoare. Acum cateva luni Zeul Hades a aparut pe langa ceilalti zei. Totul s-a modificat, dar amintirile raman. Nu doar in minte ci si in inima.
Am uitat sa spun cum am aflat de grepolis: e simplu. Nu reclamele care sunt postate pe internet ci oamenii de langa mine. Ii tot auzeam despre grepolis si atunci am intrat pentru prima data. Mi-am dat seama ca si acum 2 ani, la inceput, grepolis avea o cota foarte buna. Doar in scoala mea 1/2 elevi jucau grepolis. Acum cu noile lumi si dezvoltarea celorlalte cred ca, cota a crescut foarte mult.

LA MULTI ANI GREPOLIS!
 

DeletedUser8501

Guest
Grepolis,o parte din mine.

Totul a inceput cu o reclama vazuta pe un site oarecare.Am facut click pe ea si am mi-am deschis un cont pe acest joc care la inceput mi s-a parut neinteresant dar cu timpul el a ajuns dintr-un simplu mod de a pierde timpul un hobby si chiar o rutina pentru mine el ocupand din ce in ce mai mult timpul meu liber si cu fiecare ora pe care o petreceam jucand grepolis dorinta mea de afirmarea devenea mai mare iar inima-mi tresalta dupa cucerirea fiecarui oras si cu fiecare loc avansat in clasament.
In grepolis am cunoscut oameni extraordinari si cu onoare,atat dusmani cat si aliati.Aici am petrecut atat clipe de extaz cat si de agonie,am fost sprijinit dar si tradat,am fost martorul ridicarii dar si prabusirii multor aliante si jucatorii si desii am suferit destule dezamagiri in cadrul lui,am continuat sa joc pentru a-mi indeplini scopul:SA FIU CEL MAI BUN dar nu ca numar de puncte ci sa fiu cel mai bun prieten,cel mai bun aliat,cea mai buna persoana.
Acum in timp ce scriu aceste randuri nu pot sa nu ma gandesc la sutele de ore petrecute pe joc si la toate realizarile din cadrul lui si chiar imi vine in minte una dintre cele mai fericite clipe petrecute pe joc,momentul in care am cucerit primul meu oras.
Era seara si dupa ce dadusem revolta ma pregateam sa trimit nava iar inima imi bate cum rar mai batuse inainte iar gandul meu se indrepta doar spre momentul in care voi cucerii orasul,iar cu fiecare minut care trecea momentul adevarului se apropia iar emotiile mele cresteau neincetat.Ultimele secunde dinaintea atacului au parut minute pentru mine iar cand in sfarsit am cucerit orasul,m-a napadit o bucurie imensa si nu m-am putut abtine sa nu exclam "Daaaaaaaaaaaaaaa!!!!Am reusit!!!!!!!!!"
Grepolis a insemnat pentru mine un refugiu si un mod de relaxare si socializare extraordinar si sper sa sa pot spune acelasi lucru si la aniversarea de 20 a jocului.
Multumesc tuturor celor care m-au ajutat si impreuna cu care am format o comunitate mare si unita.
Aceasta este povestea mea si sper ca v-a placut iar daca nu imi cer iertare nu sunt poet nici prozator sunt doar un simplu jucator.
 
Ultima editare de un moderator:

DeletedUser5815

Guest
Addicted to Grepo

Intr-o dimineata de noiembrie, rasfoind plictisita cateva pagini de internet, am dat din intamplare peste un mic banner care mi-a atras atentia. Cum eu sunt bolnava dupa tot ce inseamna imagini istorice, mitologice si alte lucruri adiacente, impinsa de curiozitate am apasat memorabilul click care mi-a schimbat radical o buna parte din viata. Habar n-aveam de jocuri in browser, era prima data cand intram intr-o astfel de lume, dar in acel moment mi s-a deschis in fata o provocare fantastica si minunata. Am pasit timid pe calea ce se reliefa in fata mea, promitand nenumarate surprize ce aveau sa-mi bucure farama de copil ce inca mai exista in mine.
Incet si anevoios am inceput sa pricep cam ce voia jocul asta de la mine, dar marturisesc ca nu a fost treaba usoara, ba din contra. M-am apucat vartos de citit "literatura" de pe wiki, desi o mare parte din informatii le percepeam ca fiind scrise in chirilica, cu idiograme chinezesti... ma uitam crucis si nu pricepeam neam o gramada de notiuni de care dadusem cu nasul abia acum, la o varsta suficient de coapta ... radeam in sinea mea la gandul ca probabil a venit mai timpuriu pentru mine vremea de dat in mintea copiilor
Tin minte ce mandra am fost cand am primit prima invitatie intr-o alianta. Parca (,) castigasem la loto, asa o coada de paun aveam ... nu stiam exact ce trebuie sa fac si cu ce se manca treaba asta, dar simteam eu asa ca trebuia sa fie o chestie importanta.... adica nah, nu oricine e invitat intr-o alianta, nu?! Sigur ca mi s-a scurtat nasul urgent cand, dupa ce m-am dumirit pe ce sa apas exact ca sa imi fac intrarea triumfala intre "alesi", am vazut ca era o ditamai coada de invitatii care isi asteptau cumintele randul sa fie bagate in seama ... mda, deci treburile nu stateau chiar asa cum imi imaginasem si nu fusesem invitata ca ma chema pe mine Tania cu indicativ in coada, ci pur si simplu din cauza ca hazardul ma asezase pe joc intr-o anumita parte a hartii ... cu orgoliul putin sifonat deja ma imaginam intr-o secventa din "Atacul clonelor", o masa amorfa de robotei identici, dar numai unul mai cu mot ca avea capul rosu ... macar atata satisfactie aveam si eu ...
E, si a trecut si perioada acomodarii initiale... Apoi - surpriza! - am inceput sa-mi dau seama ca jucam si interactionam cu alti oameni ... da, da! asa cum ai auzit, oameni in carne si oase, ca mine si ca tine ... fara misto, parol! .... "Ita, stai ca nu e chiar asa - ma gandeam eu - nu suntem niste robotei clonati care dau click-uri la plezneala pe butoanele astea... avem posibilitatea sa comunicam, sa vorbim, sa radem, sa ne plangem, sa spunem bancuri si, nu in ultima instanta, sa furam din stiinta celorlalti ... si uite-asa am descoperit pe maria-sa Chat-ul din joc ... prima mea poarta de socializare pe care am intrat plina de importanta si cu figuri in cap, vrand sa dau impresia ca ce grozava si sigura pe mine sunt, desi, in realitate, imi tremura dosul ca varga pentru ca habar n-aveam ce ma asteapta... nah, cat de rau putea sa fie?! nu mai rau ca la bac, cand la oralul de la romana am constatat cu stupoare ca uitasem complet cum se termina Ciocoii vechi si noi .... dar asta e alta poveste
In fine, azi asa, maine asa, mai un "buna ziua", mai un "ce mai faci" am ajuns sa formam o mica echipa guraliva care vorbea cate in luna si in stele ... erau oameni de toate varstele si din toate colturile tarii, o mica adunare pitoreasca si pestrita care, pe zi ce trecea, devenea din ce in ce mai apropiata ... sigur, cu unii mai mult, cu altii mai putin, in functie de afinitati si compatibilitati
Acolo, in mica ferestruica de chat, mi-am facut primii prieteni in lumea Grepolisului... prieteni alaturi de care am parcurs un drum lung, alaturi de care am invatat sa joc, alaturi de care am tremurat de emotie cand potriveam secundele buclucase la atacuri, alaturi de care am plans de ciuda cand o luam pe coaja, alaturi de care am cucerit mica noastra bucatica de lume ... prieteni cu care am impartasit bucurii si dezamagiri, distractie si nervi deopotriva....
prieteni la care ma gandesc si acum cu zambetul pe buze si chiar cu o umbra de tristete pentru ca au renuntat pe parcurs...
Si asta a fost inceputul... in timp am crescut si eu mare si am promovat de la gradinita in randul celor cu buletin de Grepolis
Apoi a venit o noua provocare ... o alta lume, un alt stil, o alta gasca de prieteni care mi s-au lipit de suflet si de contul de skype ... da, nu va mirati asa, intre timp am aflat si eu ca exista o jucarie de se cheama Skype - un must have - si ca fara ea nu existi si nu contezi ... de la prea putin spre deloc ... acum nah, ce era sa fac?! ... cu toata reticenta mea a trebuit sa joc in hora daca voiam ca avatarul meu grozav - btw, este ca-i grozav? ;) - sa nu ramana pe dinafara... ce naiba, ca doar una era Tania cu indicativ in coada - martie din post nu putea sa lipseasca, mai ales ca mi s-a ordonat categoric sa pun mana sa-mi fac cont daca nu vreau sa ajung la interne... si unde-i ordin, nu-i tocmeala, dom'le!

A trecut ceva vreme de atunci si fiecare zi care s-a perindat pe Grepolis mi-a adus mai aproape iarasi niste oameni grozavi, niste nebuni frumosi, care mi-au suportat si imi suporta in continuare cu stoicism toanele ... eu m-as fi dat afara pe usa din dos fara menajamente, dar ei nu si nu - incapatanati, deh! .... au crezut in mine, au crezut ca pot face fata ritmului impus de Sefu' al mare , au crezut ca ma pricep oarecum la joc (aici, fie vorba intre noi, s-au cam inselat dar cine-s eu sa-i contrazic!) si alaturi de ei am parcurs un drum lung si anevoios, la capatul caruia ne-a asteptat recompensa.... eforturile noastre au fost incununate de succes si toate noptile nedormite, sau dormite pe apucate, toate click-urile enervante, toate injuraturile adresate minunilor si resurselor care se incapatanau sa nu ajunga atunci, in secunda in care voiam noi, toata nerabdarea de la fiecare accelerare pe care o dadeam in dusmanie ca sa se termine mai repede... si mai repede ... si mai repede .... toti nervii intinsi la maxim si toate momentele de euforie cand se mai incheia cate o etapa, toate astea ne-au adus la trofeul de la capatul drumului, Graal-ul grepolitan mult-ravnit ... am putut si noi sa spunem "Da dom'le! Forever 2nice e cineva!"

Asa ca azi, la aniversarea lui bebe Grepolis, dedic aceste randuri colegilor mei de pe kappa si nu numai, in speranta ca am reusit macar in mica masura sa le spun cat de dragi imi sunt si cat de aproape i-am simtit in tot acest rastimp si cat ma bucur ca mi-au facut onoarea de a ma pastra intre ei... Love you, guys!!! :)

La multi ani, Grepo! .... sa cresti frumos si sa faci o multime de oameni fericiti, asa cum ti-a reusit si cu mine....
si promit sa-mi iau si de acum incolo "tratamentul" injectabil cu grepo ... zilnic
Buna, sunt Tania! ... si sunt dependenta de Grepolis
 
Ultima editare de un moderator:

DeletedUser8510

Guest
Salut Grepolis , salut colegi de joc , cu ocazia aceasta ne putem spune povestile de joc , si cum am aflat noi de acest joc etc. Eu am aflat de grepolis de la varul meu care din pacate nu mai joaca acum , cand am intrat prima oara mi s-a parut interesant si am decis sa continui . Pe tot parcursul jocului am fost si cucerit , dar nu m-am lasat niciodata invins si am reinceput crescand mare acum si cu multa experienta in joc . Am intalnit multi playeri la fel de doritori de joc cu care m-am si imprietenit , de la fiecare am invatat un lucru foarte important care ma ajuta in cresterea punctelor si de a deveni printre cei mai buni sper . Imi este foarte greu sa ma las de acest joc foarte fain in care fara munca nu faci nimic .

La multi GREPOLIS , faci parte din viata mea !
P.S : Nu va lasati invinsi niciodata , reveniti si luati-va revansa , e cel mai frumos sentiment :)
 

DeletedUser

Guest
Totul a inceput cu un Mass pe messenger de la un anume cineva care dorea sa faca rost de monezi pe seama mea:). Am cazut in capcana acestuia si am acceptat provocarea de a-l umple pe acel jucato de monezi. Am inceput pe lumea gamma si am fost captivat de capacitatea mea de a inflori acel polis pe care il detineam, asteptam cu nerabdare pauzele dintre orele de la scoala pentru a pune mana pe calculatorul din cancelarie si a da inca o cladire sa o construiesc, marele meu noroc a fost ca am dat peste marele conducator a-l aliantei JustDoIt. "Domnu_Zamfira" , vorba vine mare, ca e o piticanie de om:)... si a inceput sa duca munca de lamurire cu mine cum se joaca acest joc... restul e istorie.
De ce atrage asa multi jucatori acest joc?
Anterior Grepolis, am mai jucat alte jocuri de strategie pe browser, dar nici unul atat de complex, in acest joc poti folosi foarte multe tactici de lupta, cand ajunsesem la un Numar de 100+ polisuri am constatat ca sunt lucruri noi care le descopeream.
Ce am urat cel mai mult la acest joc?
Ca a venit versiunea 2.0 ... dar nu ca ar fi mai slaba, ci din contra a adus un plus jocului, ci pentru simplu motiv ca ma atasasem de vechea versiune.
Grepolis: E un joc pentru toti si copii si bunici, si pentru cei care joaca "cu onoare" si pentru cei mai parsivi, inselatori.
Ce-ti urez eu tie Grepolis de ziua ta?
La cat mai multi jucatori(ceea ce iti doresti cel mai mult).

P.S: Am un mic salut pentru vecinii mei de pe Xi unde am inceput sa joc de curand: "Bine ati venit mancav-as resursele voastre"

Cu Respect,
sithis
 

DeletedUser

Guest
Era o zi calduroasa de vara in care alergam de nebun ca si in alte dati pe drumurile internetului.Nimic iesit din comun atunci cand am luat nastere pe harta Lumii Delta,ma trezeam dimineata,ma uitam la orasel si mai incercam sa vorbesc cu cei din tribul meu,trib ce purta numele -SAW-,era inutil,toti erau la fel de salbatici ca si mine.Pana intr-o zi cand spiritul meu de luptator s-a revoltat pe cei care nu au luat in seama strigatele disperate de ajutor ale unui semen de-al nostru si am decis sa plec in tribul vecin numit Nightmare,un trib impartit in doua grupuri,un grup condus de Asooka iar celalalt de protoss..
Ajuns la ei,Asooka mi-a tinut un scurt discurs despre trib si despre modul in care pot ocupa noi tinuturi,ne-am luat la revedere in acea zi dupa care nu am mai auzit de el.Dupa disparitia lui tribul suferea pentru ca nu mai avea un conducator suficient de abil,nu aveam nici o idee depre ceea ce se va intampla mai departe..atunci a aparut cea careia i-am spus atunci xena,imi placea cum se zbatea pentru cei mici si cu probleme din trib..parca si acum o aud strigand dupa bireme dar cat de importanta o sa devina aceasta faptura pentru mine si pentru existenta mea in grepolis am sa va spun ceva mai tarziu.
Vazand agresivitatea triburilor vecine plus dorinta de expansiune a confratilor mei am decis ca e momentul sa actionez.M-am inhaitat cu altii doi(bere si ady07) si am plecat la drum catre tribul Apocaliptico,parca numele acestui trib ne-a fost predestinat,a fost un esec total,eram slab pregatiti si fara nave ofensive ne-am scufundat toti trei,nu am inteles ce s-a intamplat acolo dar am mers mai departe.
Multi erau nemultumiti pentru faptul ca tribul nu avea apetit ofensiv asa ca s-a facut o sedinta in care am decis sa atacam fostul meu trib.Xena era si ea acolo,a observat lipsa mea de experienta dar probabil impresionata fiind de indarjirea cu care incercam sa tin tribul unit s-a oferit sa ma ajute in actiunea care urma dupa aceasta intrunire.Totul mergea conform planului pana si-a facut aparitia antmaryon,am rugat-o sa ma lase in pace dar nimic,parca a stiut ca sunt slabit,nici ea nu a aratat mare lucru.
Dupa 2 zile de chin xena a venit in ajutorul meu inca o data si astfel am reusit sa imi inving dusmanul si sa am parte de o perioada de liniste..nu acelasi lucru se intampla cu semenii mei si chiar cu xena,hoardele de Centurioni si triburile LEX ii haituiau zilnic.Triburi calite in focul luptei si care au reusit sa ne faca felul pana la urma.Aveam o ura teribila fata de ei dar nu aveam incotro,am ascultat de xena si m-am dus alaturi de ea si de ceilalti in tribul LEX..dorinta de a ma razbuna pe triburile cotropitoare se aprinsese in mine sustinut fiind si de xena.Gasisem o solutie,sa migram amandoi catre tribul Lorzii Eternitatii,principalul rival al Centurionilor dar pana la ei era cale lunga si pana la urma mi-a fost spulberat si acest vis deoarece tribul a disparut surprinzator,probabil erau satui de atatea razboaie.Cu toata aceasta amaraciune a mea de aici a inceput cea mai frumoasa parte a existentei mele in grepolis.Am sfatuit-o pe xena sa vina langa mine pentru a avea parte de liniste si a venit,dedicandu-mi aceasta melodie superba: http://www.youtube.com/watch?v=0tQ-7X1Uo9I
Profitand de perioada de liniste in sanul familiei LEX,Xena ma invata sa lupt.Exploram marile ca doi nebuni si nu ne pasa de nimeni si de nimic.Imi arata multe drumuri necunoscute de mine pana atunci,drumuri pe care pericolul ne astepta la tot pasul.
Pana la urma cei din tribul LEX au reusit sa-mi cucereasca inima si sa ma faca sa uit dorinta mea de razbunare prin ajutorul pe care ei mi l-au oferit din plin in momentul in care capateniile tribului United Atac la Persoana,marina0402 si ViorelRoman au navalit peste mine.Au fost multe atacuri,enorm de multe pentru mine atunci dar cu ajutorul unor Lexani asa cum erau jiteaalin,NeaMaciuca,cezar jr.,patriciap,lion81 si nu in ultimul rand xena am reusit sa trec cu bine peste acest moment.Rautatea pe care am vazut-o la acel trib m-a speriat foarte tare,dar spre surprinderea mea acei oameni aveau sa-mi devina prieteni in razboiul care va urma.Razboiul Centurionii contra LEX,un razboi aparut din dorinta acestor triburi de a obtine controlul asupra lumii si care va deveni cel mai lung din istorie.
La inceput toti aveam o oarecare teama fata de Centurioni,erau multi si mai erau sustinuti de alte doua triburi importante,Heaven si Fear Factory.Teritoriile ocupate de mine se pupau cu cele ale Xenei,impreuna atingeam doua granite,una cu Centurionii in partea central-estica a marii 54 si o alta cu Fear Factory in sudul marii 64.
Prima lupta am dus-o cu un centurion,impulse21,l-am batut foarte usor deoarece era lipsit de experienta dupa care m-am mutat cu Xena pe frontul din sud,am suferit si primul esec acolo alaturi de Xena dar a fost spre binele nostru,ne-am invatat minte si ne-am intarit flota.
Am cucerit alaturi de Xena tot ce se putea acolo si incepusem sa depind din ce in ce mai mult de ea.Ne mai lipsea un trofeu mult ravnit de orice Lexan,un oras de la iubitzicamk,era o luptatoare de temut,nimeni nu stia sa se apere mai bine decat ea si era foarte dificil sa o surprinzi,pana sa ajung acolo iarna a venit si o buna perioada de timp Xena nu a putut sa-mi mai fie alaturi,atunci am simtit un mare gol,fara ea nimic nu mai era la fel,fara ea lumea grepolis pentru mine nu mai avea viata,atunci mi-am dat seama ca era de neinlocuit..castigam toate luptele dar fara ea nu mai simteam gustul victoriei.
Iarna a trecut si Xena mea draga s-a intors,am inceput din nou sa luptam si lumea parca incepuse sa prinda iar viata,aceasta bucurie nu avea sa dureze prea mult.Intr-o zi de 13 cursul vietii ne-a despartit inca o data.A fost o zi plina de lacrimi pentru amandoi,in acea zi am am ajuns pentru prima data cel mai bun atacator,dar ce farmec mai avea daca Xena mea draga,cea careia nu puteam sa dorm noaptea daca nu ii spuneam besitos nu mai era alaturi de mine?
Ianuarie a fost o luna de cosmar,o asteptam in fiecare seara cu speranta ca o sa vina.Intre timp ajunsesem in elita LEX si puteam sa vad momentul in care tinututile ei vor deveni prada pentru ceilalti,daca se intampla asta eram decis sa dispar si eu,nu imi mai vedeam rostul fara ea fara cea alaturi de care am trait de la inceputuri si pana la acel moment.
In sfarsit,intr-o noapte,pe la sfarsitul lui ianuarie a aparut..nu-mi venea sa cred,m-a intrebat daca mi-a fost dor de ea,cu ochii in lacrimi i-am spus.."cum sa nu-mi fie?"
Nici nu stiam ce sa ne povestim mai repede si nici nu ne-am dat seama cand s-a facut dimineata,zilele care au urmat au fost la fel,parca nu ne mai saturam unul de altul,am inceput iar sa exploram marile..am sters si ultima farama de Fear Factory din sudul marii 64 plus cateva orase de centurioni dar aici a aparut si primul moment de tensiune dintre noi.Am parasit tribul si vroiam sa dispar,la fel si ea.Nu ma interesa de ceea ce-mi spuneau ceilalti,plangeam ca un copil si iar imi dadeam seama cat de greu imi era fara ea,si ei ii era greu fara mine.Ne-am impacat in cele din urma si ne-am continuat aventurile cu bobby1980,bmdude ajungand la achil3s,davidd2 si killer man,centurioni foarte puternici,pareau de neinvins dar impreuna cu Xena am reusit sa daram si acest mit.
Toate bune si frumoase pana in noaptea de 31 martie spre 1 aprilie cand Xena s-a gandit ca e momentul sa-mi traga o pacaleala,mi-a fost fatal:
jiteaalin astăzi la ora 11:26
eu chiar nu va inteleg parca ati fi un cuplu indragostiti lulea....cum dumnezeu sa va certati sau sa va suparati astfel incat sa stergeti contul ..chiar daca vreti sa renuntati nu lasati alianta in aer ..dam conturile la altcineva ..nu asa....
evan97 astăzi la ora 08:49
sa mai stins o stea
:(((

Povestea noastra nu s-a incheiat aici,am explorat in continuare kappa unde am sfidat tribul Forever 2nice cucerindu-le cel mai mare oras care azi poarta numele Rango,era o alianta venita pe acea lume cu mare pompa si s-a vazut de ce,numai zefhi nu intelegea ce vreau sa spun,sunt multe de discutat dar ma opresc aici.Si ce bine m-am simtit atunci,noi nu eram puternici,deloc, dar dementii nu stiau ce se intampla pe orasul ocupat de noi,unii trimiteau sprijin,altii atacau,era haos total,un haos prin care am reusit sa cucerim satul,altfel nu cred ca aveam vreo sansa.
Dupa aceea a urmat declinul,aveam cativa oameni buni dar tribul Forever era bine pregatit,in plus Xena nu mai era cea de dinainte de 13 ianuarie,poate cu ea intr-o forma de zile mari reuseam sa-i razbim si pe ei si pe cei care atarnau la masa lor dar asa se scrie scrie istoria.
A urmat lambda,am scris o istorie frumoasa si acolo,am ridicat un trib din nimic,Xena l-a numit "gradinita noastra",mi-a placut,chiar ne gandeam sa ne "pensionam" acolo dar ca de obicei am mai facut o prostie ca multe altele de altfel asa ca m-am intors la delta unde lucrurile se schimbasera mult in rau pentru tribul LEX,era pe cale de disparitie..si totusi cu un trib de doar 20 membri am reusit sa ridicam ceva ce nimeni nu gandea..o minune a lumii,ceea ce nu au reusit unele dintre triburile fruntase am reusit noi,cu nimeni pot sa spun,a fost uluitor.
Dupa aceasta realizare am reorganizat tribul,un lucru dorit de foarte mult timp,prietenul haddes si-a spus si el cuvantul ce-i drept,fara el imi luasem gandul de la imbunatatirea situatiei tribului si tare mi-era frica sa nu ne pierdem.Am avut noroc,si am noroc in continuare..stau cuminte in barlogul meu si imi indulcesc zilele alaturi de o Xena pe care cu fiecare zi care trece simt ca o iubesc mai mult si mai mult,si ea ma iubeste si orele in care nu suntem impreuna par un chin,ne iubim atat de mult incat am ajuns sa ne spunem unul altuia "monstrule".Da,"monstrule" e un alint pentru noi,un cuvant care pe unii sperie pentru noi e cel care ne indulceste ziua.
Mmm..era sa uit,astazi e 9 februarie,e ziua grepolis dar tot astazi e si ziua monstrului meu.Monstrule,o zi fara tine e o zi care pentru mine nu exista in calendar,sa nu uiti asta.Stii ca imi doresc doar un singur lucru,sa ni se indeplineasca visul,sa fugim in lume si povestea noastra sa nu se termine niciodata.La multi ani monstrule! ;)
 

DeletedUser

Guest
A fost odata un baietel pe nume Mihai! Acest baietel era tare necajit fiindca toata lumea il barfea pe la scoala ca nu poate cuyceri nici-un sat in Grepolis! Intr-o zi s-a saturat! S-a apucat sa fie mai des activ pe Grepolis, sa construiasca si sa produca mai mult si dupa vre-o cateva saptamani el avea aprope o insula intreaga! De atunci toti la-u respectat si nu s-au mai luat de el sau el ii cucerea!
Multumesc!
 

DeletedUser

Guest
Foaie verde loboda,
Cand eram mai sloboda,
Iaca, vine-un ''prasties''
Sugubat si...tare fresh;
C-o naframa'n varf de bat
Rugandu-ma sugubat
Sa-i dau guldeni maruntei
Si..sa joc eu pentru ei!
Da..de ce? l-am intrebat
N-am ce face , in Banat?
Si-uite asa m-am apucat
De jucat...si ...de jucat
Grepolis , pe apucat.




In urma cu ceva timp, m-am intalnit cu un bun prieten ( ... astazi e porclit '' prasties'' ) care mi-a prezentat jocul. La prima vedere mi-am ironizat ''prastiesul'' neintelegand cum poate juca un joc care ii prezinta o imagine statica, eu amatoare de '' red alert'' si alte jocuri de strategie si actiune.
Totul a pornit de la o invitatie, pe care mi-a trimis-o, mai mult in gluma, sperand sa-i aduc monedele de aur mult dorite.
Ei, de atunci si pana acum, multe s-au schimbat: am ras, m-am enervatX(, am stat cu inima stransa in fata atacurilor, mi-am facut prieteni, dusmani, aliati,am instituit ''sezatoarea'' la care nu se croseteaza ci se joaca grepolis, am schimbat PC-ul, am cumparat laptop:D fiindca nu incapeau toti membrii familiei in fata unui singur calculator, am schimbat providerul de net, am marit abonamentul....toate acestea pentru jocul acela care prezenta o imagine statica, dar care astazi imi ocupa o mare parte din timpul liber si imi pune sentimentele la incercare.
 

DeletedUser

Guest
Dragi jucatori,

In primul rand dorim sa va multumim atat fata de interesul acordat acestui joc in ultimii doi ani, cat si pentru faptul ca ati impartasit cu noi, unii mai putin, altii mai mult, din experientele traite in acesti ani in cadrul jocului nostru.
Am citit fiecare poveste pe rand si fiecare pot spune ca m-a impresionat in felul sau.

Dar sa trecem la ceea ce, probabil multi dintre voi asteapta..
Dupa cum am promis, ca de fiecare data in urma unui eveniment desfasurat in aceasta comunitate, vom imparti si cateva premii constand in monede de aur... de aceasta data fiind vorba de 4 premii a cate 500 e monede prin tragere la sorti si 1000 de monede povestii ce ne-a impresionat pe noi cel mai tare.

Astfel, din 98 de participanti (de la postul numarul 2 pana la postul numarul 99) site-ul random.org a ales posturile cu numerele 13, 17, 73, 91.

Vezi atașament 944


Felicitari lui: Rebelul, Overdosessss, cfdp, OSCARDELAPALIA

Posturile castigatoare prin tragere la sorti le aveti mai jos:

Din pacate am scris un adevarat roman, doar ca am facut o greseala si mi sa sters.

GREPOLIS reprezinta pentru mine cel mai bun joc online pe care l-am jucat vreodata.
L-am cunoscut prin intermediul unei ,,banale" reclame.
Aici am invatat cum sa joc, si pe aceasta cale le multumesc celor care m-au invatat si au fost alaturi de mine.
Am condus si am fost condus.
Am cunoscut diferite aliante cu strategii diferite. (multumesc ca m-au primit in colectivul lor)
Mi-am facut o multime de prieteni dar si cativa dusmani.
Imi pare bine ca ma aflu in acest moment alaturi de voi, nu regret nici o secunda pierduta.
Am jucat pe multe lumi, deoarece de fiecare data parea ceva nou si doream sa descopar teritorii noi, prieteni noi, orase noi.
Imi cer scuze celor care le-am gresit.
Ma simt mandru ca ma aflu in gasca ,,bebelusilor" Grepolis.

CU RESPECT, REBELUL

Era o zi ca oricare alta....Stand in pat, am vazut reclama jocului Grepolis si in secunda urmatoare am pornit spre calculator pentru a imi face un cont.
Dupa cateva zile de joc am primit o invitatie intr-o alianta numita Apasii....Incetul cu incetulam crezut ca este o alianta ca oricare alta....Dar dupa anumite clipe petrecute cu oamenii din alianta am inceput sa ma imprietenesc cu Seful aliantei....Prietenia a devenit din ce in ce mai puternica pana am hotarat sa ne intalnim in viata reala..
In viata reala ne intelegeam la fel de bine precum in joc.....in momentul de fata suntem prieteni foarte apropiati....
Aceasta se poate numi MANA DESTINULUI !!!!!!!!!

Povestea mea....

Eu asociez acest joc,grepolis,cu doua evenimente marcante din viata mea si anume:bacalaureatul si admiterea la facultate.Odata cu realizarile din viata reala au venit si realizarile din joc,prin intermediul caruia,am intalnit oameni minunati de la care am invatat atat tainele jocului,cat si lucruri care imi folosesc in viata de zi cu zi.Am investit mult timp in grepolis si nu regret nici o clipa....voi continua sa joc indiferent daca parintii si prietenii mei considera ca este o pierdere de vreme.
LA MULTI ANI GREPOLIS!!!!Putere de munca suportului,datorita voua,jocul se poate desfasura in conditii decente....

Grepolis pentru mine a fost ca o a 2 viata daca nu exista grepolis nu cred ca ar mai fi fost la fel....grepolis e mai mult decat un simplu joc e o comunitate in care ne luptam, creiem prietenii si ne distram....e cel mai bun joc din categoria lui...din cate jocuri am jucat din aceasta categorie nici unu nu sa ridicat la nivelul asteptarilor mele bine inteles inafara de grepolis....datorita celui mai superb joc am creiat prieteni si m-am distrat impreuna cu prieteni mei pe care iam cunoscut in acest fain joc....
LA MULTII ANII GREPOLIS si iti multumesc ca existii.......

Povestea ce ne-a impresionat pe noi cel mai mult apartine unei jucatoare vechi de Grepolis, ce e in acelasi timp si o membra apreciata a acestui forum si a acestei comunitati, in general. Nu cred ca surprinde pe nimeni ca a reusit povesteastind in stilul sau aparte a reusit sa ne impresioneze intr-atat incat sa castige premium de o mie de monede de aur, acordat de noi.

Intr-o dimineata de noiembrie, rasfoind plictisita cateva pagini de internet, am dat din intamplare peste un mic banner care mi-a atras atentia. Cum eu sunt bolnava dupa tot ce inseamna imagini istorice, mitologice si alte lucruri adiacente, impinsa de curiozitate am apasat memorabilul click care mi-a schimbat radical o buna parte din viata. Habar n-aveam de jocuri in browser, era prima data cand intram intr-o astfel de lume, dar in acel moment mi s-a deschis in fata o provocare fantastica si minunata. Am pasit timid pe calea ce se reliefa in fata mea, promitand nenumarate surprize ce aveau sa-mi bucure farama de copil ce inca mai exista in mine.
Incet si anevoios am inceput sa pricep cam ce voia jocul asta de la mine, dar marturisesc ca nu a fost treaba usoara, ba din contra. M-am apucat vartos de citit "literatura" de pe wiki, desi o mare parte din informatii le percepeam ca fiind scrise in chirilica, cu idiograme chinezesti... ma uitam crucis si nu pricepeam neam o gramada de notiuni de care dadusem cu nasul abia acum, la o varsta suficient de coapta ... radeam in sinea mea la gandul ca probabil a venit mai timpuriu pentru mine vremea de dat in mintea copiilor
Tin minte ce mandra am fost cand am primit prima invitatie intr-o alianta. Parca (,) castigasem la loto, asa o coada de paun aveam ... nu stiam exact ce trebuie sa fac si cu ce se manca treaba asta, dar simteam eu asa ca trebuia sa fie o chestie importanta.... adica nah, nu oricine e invitat intr-o alianta, nu?! Sigur ca mi s-a scurtat nasul urgent cand, dupa ce m-am dumirit pe ce sa apas exact ca sa imi fac intrarea triumfala intre "alesi", am vazut ca era o ditamai coada de invitatii care isi asteptau cumintele randul sa fie bagate in seama ... mda, deci treburile nu stateau chiar asa cum imi imaginasem si nu fusesem invitata ca ma chema pe mine Tania cu indicativ in coada, ci pur si simplu din cauza ca hazardul ma asezase pe joc intr-o anumita parte a hartii ... cu orgoliul putin sifonat deja ma imaginam intr-o secventa din "Atacul clonelor", o masa amorfa de robotei identici, dar numai unul mai cu mot ca avea capul rosu ... macar atata satisfactie aveam si eu ...
E, si a trecut si perioada acomodarii initiale... Apoi - surpriza! - am inceput sa-mi dau seama ca jucam si interactionam cu alti oameni ... da, da! asa cum ai auzit, oameni in carne si oase, ca mine si ca tine ... fara misto, parol! .... "Ita, stai ca nu e chiar asa - ma gandeam eu - nu suntem niste robotei clonati care dau click-uri la plezneala pe butoanele astea... avem posibilitatea sa comunicam, sa vorbim, sa radem, sa ne plangem, sa spunem bancuri si, nu in ultima instanta, sa furam din stiinta celorlalti ... si uite-asa am descoperit pe maria-sa Chat-ul din joc ... prima mea poarta de socializare pe care am intrat plina de importanta si cu figuri in cap, vrand sa dau impresia ca ce grozava si sigura pe mine sunt, desi, in realitate, imi tremura dosul ca varga pentru ca habar n-aveam ce ma asteapta... nah, cat de rau putea sa fie?! nu mai rau ca la bac, cand la oralul de la romana am constatat cu stupoare ca uitasem complet cum se termina Ciocoii vechi si noi .... dar asta e alta poveste
In fine, azi asa, maine asa, mai un "buna ziua", mai un "ce mai faci" am ajuns sa formam o mica echipa guraliva care vorbea cate in luna si in stele ... erau oameni de toate varstele si din toate colturile tarii, o mica adunare pitoreasca si pestrita care, pe zi ce trecea, devenea din ce in ce mai apropiata ... sigur, cu unii mai mult, cu altii mai putin, in functie de afinitati si compatibilitati
Acolo, in mica ferestruica de chat, mi-am facut primii prieteni in lumea Grepolisului... prieteni alaturi de care am parcurs un drum lung, alaturi de care am invatat sa joc, alaturi de care am tremurat de emotie cand potriveam secundele buclucase la atacuri, alaturi de care am plans de ciuda cand o luam pe coaja, alaturi de care am cucerit mica noastra bucatica de lume ... prieteni cu care am impartasit bucurii si dezamagiri, distractie si nervi deopotriva....
prieteni la care ma gandesc si acum cu zambetul pe buze si chiar cu o umbra de tristete pentru ca au renuntat pe parcurs...
Si asta a fost inceputul... in timp am crescut si eu mare si am promovat de la gradinita in randul celor cu buletin de Grepolis
Apoi a venit o noua provocare ... o alta lume, un alt stil, o alta gasca de prieteni care mi s-au lipit de suflet si de contul de skype ... da, nu va mirati asa, intre timp am aflat si eu ca exista o jucarie de se cheama Skype - un must have - si ca fara ea nu existi si nu contezi ... de la prea putin spre deloc ... acum nah, ce era sa fac?! ... cu toata reticenta mea a trebuit sa joc in hora daca voiam ca avatarul meu grozav - btw, este ca-i grozav? ;) - sa nu ramana pe dinafara... ce naiba, ca doar una era Tania cu indicativ in coada - martie din post nu putea sa lipseasca, mai ales ca mi s-a ordonat categoric sa pun mana sa-mi fac cont daca nu vreau sa ajung la interne... si unde-i ordin, nu-i tocmeala, dom'le!

A trecut ceva vreme de atunci si fiecare zi care s-a perindat pe Grepolis mi-a adus mai aproape iarasi niste oameni grozavi, niste nebuni frumosi, care mi-au suportat si imi suporta in continuare cu stoicism toanele ... eu m-as fi dat afara pe usa din dos fara menajamente, dar ei nu si nu - incapatanati, deh! .... au crezut in mine, au crezut ca pot face fata ritmului impus de Sefu' al mare , au crezut ca ma pricep oarecum la joc (aici, fie vorba intre noi, s-au cam inselat dar cine-s eu sa-i contrazic!) si alaturi de ei am parcurs un drum lung si anevoios, la capatul caruia ne-a asteptat recompensa.... eforturile noastre au fost incununate de succes si toate noptile nedormite, sau dormite pe apucate, toate click-urile enervante, toate injuraturile adresate minunilor si resurselor care se incapatanau sa nu ajunga atunci, in secunda in care voiam noi, toata nerabdarea de la fiecare accelerare pe care o dadeam in dusmanie ca sa se termine mai repede... si mai repede ... si mai repede .... toti nervii intinsi la maxim si toate momentele de euforie cand se mai incheia cate o etapa, toate astea ne-au adus la trofeul de la capatul drumului, Graal-ul grepolitan mult-ravnit ... am putut si noi sa spunem "Da dom'le! Forever 2nice e cineva!"

Asa ca azi, la aniversarea lui bebe Grepolis, dedic aceste randuri colegilor mei de pe kappa si nu numai, in speranta ca am reusit macar in mica masura sa le spun cat de dragi imi sunt si cat de aproape i-am simtit in tot acest rastimp si cat ma bucur ca mi-au facut onoarea de a ma pastra intre ei... Love you, guys!!! :)

La multi ani, Grepo! .... sa cresti frumos si sa faci o multime de oameni fericiti, asa cum ti-a reusit si cu mine....
si promit sa-mi iau si de acum incolo "tratamentul" injectabil cu grepo ... zilnic
Buna, sunt Tania! ... si sunt dependenta de Grepolis

Felicitari Tania321!

Castigatorii sunt rugati sa ne contacteze prin sistemul de suport (asistenta)!
 
Stare
Nu este deschis pentru răspunsuri viitoare.
Sus