Itzi zic eu o poveste sa razi. Nu e cu tarantule...e cu iguana. Am un prieten care acum e la medicina veterinara. El de mic zicea ca se va face ori veterinar, ori clown. (iubea f mult animalele si chiar facea tot felul de circareli) In fine...printre pesti, hamsteri, catzei, pisoi (pe Brobonitza de la el il am)si iepurele (Stufatzel care a si fost ucis de unul din cainii lui), avea si o iguana. Nu o puteam suferi pe asta!
Cand ma duceam la el, numai la mine se uita. Ei aveau si o soba cu lemne, rustica, din metal. Pt ca il placea caldura, ii pusese o creanga de copac maaaaare, sa se urce nesuferita aia si sa se incalzeasca de la soba. Ei: eu tot timpul imi imaginam ca o sa cada iguana de pe creanga pe soba si sfrrrr sfrrrrr fripturici si bye bye.
Intr-o zi dispare Lache (ca asa o chema pe iguana). Pfff suparare, nenorocire (ca dormea cu soparla aia pe perna cu el!!!). In fine, suferintza uriasa. Si se duce sa cumpere iar o iguana.... dupa vreo saptamana, o gaseste si pe prima intr-un copac. Ca deh, la noi e cald iarna, n-a inghetat impielitzata cat a stat pe afara ! ....si uite asa de unde aveam sa-mi fac grija de o iguana, m-am trezit cu doua ! Nu stiu daca e chiar de ras dar am zis.