DeletedUser
Guest
Am primit un mail...stiti voi de care cu :
De ce se credea ca rosiile sunt otravitoare, de unde vine expresia "It's raining cats and dogs"
("Ploua cu pisici si caini") sau "Salvati de clopotel", de unde vine
obiceiul priveghiului, de cate ori se spalau oamenii in Evul mediu?
Raspunsurile le gasiti mai jos.
Igiena...
Data viitoare cand va spalati pe maini si apa e un pic mai rece decat v-ati
dori, comparati situatia cu modul in care se spalau englezii prin anul
1500. Nuntile aveau loc in general in luna iunie, pentru ca singura baie
din an se facea in luna mai si in prima luna a verii viitorii soti inca
miroseau acceptabil. Oricum, corpul era deja imbibat de "miresmele"
transpiratiei si ca sa mascheze cat de cat mirosul neplacut, miresele
purtau in brate un buchet de flori (de aici a ramas obiceiul buchetului
purtat de mireasa!) ; "Cada" era, de fapt, un butoi mare, plin cu apa
calda. Stapanul casei avea privilegiul de a se imbaia primul, in apa
curata. In aceeasi apa urmau la spalat, rand pe rand, fiii si restul
persoanelor de sex masculin din familie. Apoi venea randul femeilor si, la
sfarsit, al copiilor, in ordinea descrescatoare a varstelor. In final,
apaera atat de murdara, incat puteai pierde un bebelus prin ea. De atunci
dateaza la britanici vorba "Nu arunca pruncul odata cu apa in care te-ai
spalat". Regina Elisabeta I a Angliei a ramas celebra si prin urmatoarea
declaratie, facuta cu mandrie: "Fie ca e nevoie sau nu, eu o data la trei
luni ma spal !"
"Ploua cu pisici si caini"...
Casele erau acoperite cu snopi de paie sau coceni, fara scanduri dedesubt.
Acoperisul casei era singurul loc in care animalele se puteau adaposti de
frig. Drept pentru care cainii, pisicile si alte vietati mai mici
(soareci, gandaci etc.) se cuibareau in paiele care acopereau casa. Cand
ploua, paiele deveneau alunecoase si animalele cadeau uneori direct peste
oameni. In acea perioada a aparut zicala "Ploua cu pisici si caini".
Adapostirea animalelor in acoperis a fost si motivul pentru care s-a
inventat baldachinul. Insecte sau diverse materii fecale puteau murdari
asternutul la orice ora. Cineva a avut geniala idee de a intinde deasupra
patului un cearsaf, pentru protectie...
Pragul...
Bogatasii isi faceau podeaua casei din dale de piatra, care deveneau
alunecoase pe vreme umeda. Pentru marirea aderentei in timpul mersului, se
presara prin casa pleava. Reimprospatate succesiv, straturile de pleava
amestecata cu apa atingeau uneori grosimi apreciabile. La deschiderea usii
de la intrare, exista pericolul ca amestecul de pleava cu apa sa curga
afara din casa. Problema a fost rezolvata prin inventarea pragului.
Rosiile sunt otravitoare...
Pe vremea aceea, in fiecare bucatarie exista un cazan metalic mare, atarnat
deasupra focului, pentru gatit. Carnea era destul de rara, asa ca oamenii
mancau mai mult fiertura de legume. In zeama ce ramanea de seara se adaugau
a doua zi apa si legumele si tot asa. Astfel, o parte din mancare ajungea
sa fie veche de saptamani. Cei mai instariti mancau din vase realizate
dintr-un aliaj care continea si plumb, pentru ca acesta putea fi prelucrat
mai usor. Alimentele acide dizolvau plumbul, care ajungea in organism si
provoca otravirea sau chiar moartea. Din aceasta cauza, rosiile au fost
considerate in urmatorii 350 de ani ca fiind
otravitoare.
Farfurii din coaja de paine...
Saracii mancau din niste bucati de lemn scobite, care tineau loc de
farfurii. Vasele se mai faceau si din paine foarte veche, din care se
scotea miezul si care rezistau cateva mese bune. Ambele variante de
"farfurii" nu erau spalate niciodata dupa folosire. De aceea, se intampla
des ca vasele sa faca viermi... Painea se impartea intre membrii familiei,
in functie de statutul fiecaruia. Cei care munceau capatau coaja
inferioara, din partea de jos a painii, restul familiei - partea din
mijloc, mai mult miez - iar oaspetii primeau coaja superioara.
Priveghiul...
Pentru baut rachiu sau whisky erau folosite cesti din plumb. Combinatia
alcool-plumb fiind atat de toxica incat ii scotea pe multi din uz pentru
cateva zile. Chefliii gasiti intinsi pe marginea drumului erau considerati
morti si pregatiti pentru inmormintare. Inainte insa de a fi ingropati li
se mai dadea o sansa - erau asezati pe masa din bucatarie timp de cateva
zile. Asteptind ca "mortul" sa-si revina - ceea ce se intampla de multe
ori - rudele si prietenii mancau si beau in jurul mesei. Asa a aparut
obiceiul priveghiului.
Salvat de clopotel...
Cei care din greseala erau ingropati de vii erau salvati de un clopotel.
Teritoriul Angliei este locuit de multi, multi ani, asa ca, la inceputul
secolului al XVI-lea, a inceput sa fie criza de locuri de veci. Solutia a
fost scoaterea sicrielor mai vechi, depunerea osemintelor in niste depozite
si refolosirea spatiului pentru un mort "proaspat". La deschiderea
vechilor sicrie s-a constatat ca unul din 25 era zgariat de unghii pe
interior. Dandu-si seama ca unii semeni de-ai lor au fost
ingropati de vii, englezii au inventat un mecanism de salvare a celor
ingropati de vii. De mana "mortului" era legata o sfoara, care, printr-o
gaura in sicriu, era legata la un clopotel, montat langa mormant. Patrulele
din cimitir supravegheau clopoteii. De aici vine vorba "saved by the bell"
("salvat de clopotel").
Sa mai zica cineva ca istoria e plictisitoare...