Highlander
Sunt un fel de
ghinionist norocos...as putea spune.
Am avut multe intaplari care ar putea dovedi teoria asta dar una din ele mi se pare mai de povestit:
In general am avut dintotdeauna probleme cu inaltimile,nu ca mi frica de inaltime, ci pentru ca obisnuesc sa cad de la inaltime ...
Pe scurt...
Eram in clasa a 12-a si tineam un chef la o colega la etajul 5...era chear 1 Aprilie noaptea si eu am plecat dupa bautura...cu liftul...care s-a blocat intre etajele 4 si 5...am reusit sa deschid usa...si am cazut sub lift(niciodata daca ramaneti blocati intre etaje sa nu iesiti pe la etajul inferior)
Recunosc ca bausem nu degeaba am cazut dar totusi nu bausem incat sa cad aproape 5 etaje in gol...
De parca asta nu era de ajuns:
-Am cazut pe firele de curent(m-au incetinit putin in timp ce le rupeam cazand...)
In loc sa incerce sa deschida usa la parter unde eram eu:
-Colegele legau perdelele sa urc pe ele 4+ etaje...
-Colegii fie incercau sa lege prelungitoare de curent ...iar trebuia sa urc 4+ etaje...
-Si cel mai "ok" era Ciup (un coleg) care era probabil cel mai baut...a avut buna idee sa vina la parter in dreptul usii (credeam ca insfarsit poate sa o deschida cineva)...dar dupa ce vad ca se chinuia sa faca ceva acolo il intreb ce vrea sa faca..."Te salvez eu,chem liftul sa urci in el"-raspunsul lui
Noroc ca am rupt firele de curent in cazatura...
-Dupa cateva zile am platit 1 sau 2 milioane pentru ca am rupt firele...
Partea buna este ca nu am avut decat niste zgarieturi pe spate si fata (care s-au vindecat),palmele mele erau pline de tepi ca la spiderman(sarme subtiri ruginite) si acum ma mai doare doar un genunchi cand este frig afara...in rest totul e OK
Stiu ca este greu de crezut,si cand povesteam mai multi care am fost acolo unora nu le venea sa creada,dar poate ati auzit povestea cu
omu din lift din Timisoara
