Curiozitati si informatii despre greci

[DeletedUser]

Pentru ca e vorba de Grepolis si, pentru ca, mai mult decat evident jocul nostru se inspira din Grecia antica, m-am gandit ca topicul prezent poate fi nu numai relativ la tema dar si util pentru cei mai mici, distractiv pentru cei mai mari si un punct de dezbateri pentru cine vrea. Daca nu e asa cum zic...tot va fi bun la ceva....va fi bun de inchis.

- - - Updated - - -

Ce reprezinta gradele de sub nick-urile noastre de pe forum

Strategos [stratigos] = general

Taxiarhos = brigadier

Syntagmatarchis [sintagmatarhis] = colonel

De asemenea, alte grade armate ar mai fi: Lohagos = capitan, Tagmatarhis = maior, Stratiotis (sau oplitis) = soldat

- - - Updated - - -

Stiati ca spartanii aveau 2 regi ?

Începând cu schimbările legislative ale lui Lykourgos (fondatorul legislativ), Sparta avea doi regi.
Unul aparţinea dinastiei Agiadon şi celălalt, dinastiei Evripondidon. Aceste două familii, conform legendei, proveneau din fiii gemeni ai lui Hercule: Evristenis şi Proklis.
Cele două familii trebuiau cu orice preţ să se diferenţieze între ele, să nu se amestece cu nici un chip: era strict interzisă folosirea aceloraşi nume şi nici un membru al uneia din familii nu se putea căsători cu alt membru din cealaltă familie. Chiar şi mormintele lor erau situate în locuri separate. Cei doi regi erau consideraţi egali ca putere, deşi Evristhenis fusese născut cu cinci minute înaintea fratelui său. Acest lucru, conferea un avantaj teoretic descendenţilor săi, dar nu şi practic.

Tronul era moştenit prin naştere, nu era nevoie de probarea calităţilor individuale. Moştenitorul la tron beneficia de unele avantaje şi Ploutarhos ne spune că cei ce erau educaţi să devină regi, puteau fi exceptaţi de la „instrucţia spartană”. Desigur însă, regii spartani au urmat de mici, faimoasa instrucţie, aceasta fiind considerată o onoare, nicidecum o corvoadă.

Atribuţiile regelui erau atât militare cât şi religioase. Xenofon scria: „regele nu avea altă obligaţie în luptă decât să joace rolul de preot al zeilor şi de general al luptătorilor săi”. În primii ani, regele putea să poarte război cu orice stat alegea el să o facă. Însă, un rege, punea frâne celuilalt rege. În anul 506 î.d.C, are loc „dezbinarea de la Elevsina”, atunci când regele Dimaratos a părăsit lupta pe care o purta împreună cu Kleomenis I, împotriva Atenei. De atunci, conform celor relatate de Herodot, s-a instituit o lege in Sparta, prin care se interzicea participarea amânduror regilor la o luptă. Începând cu secolul al V lea, decizia de luptă era luată de Apella (Adunarea spartanilor), iar din secolul al IVlea, deciziile de ridicare a armelor erau luate de efori şi de Sfatul bătrânilor.
Cu toate acestea, în timpul luptelor, regele avea unele avantaje: era deasupra tuturor generalilor, avea mai multă libertate, putea negocia lupta (încetarea sa), lupta în prima linie în partea dreaptă, înconjurat de garda personală. Avea drept de viaţă şi de moarte asupra luptătorilor sau a cetăţenilor. Rămânea totuşi, sub supravegherea eforilor care îl puteau judeca la reîntoarcerea sa. De asemenea, regele era un membru al Sfatului bătrânilor (Gherusia). Regii erau preoţii zeului Lakedemonios şi al lui Zeus (Ouraniu Dios), asistând la ofrandele publice.

 

[DeletedUser]

Spartan si bogat nu se poate

Modelul economic al Spartei se baza pe o filozofie care nu permitea adunarea de averi individuale. Teoretic, spartanilor le era interzis să exercite orice altă activitate decât cea militară. Sclavii statului îşi asumau să muncească pământul (împărţit cetăţenilor spartani care erau şi stăpânii acestor pământuri) şi cărora le dădeau cotă parte.

Aciuaţii se ocupau şi aceştia de agricultură dar şi cu alte îndeletniciri, mai ales cu comerţul.
Folosirea monezilor (mnes) era descurajată printr-o serie de tertipuri. Mai întâi de toate, hrana era asigurată la popotă, de către stat, pentru toţi spartanii, ori confortul şi elementele de artă erau considerate inadmisibile. Aşadar, ce să facă spartanii cu banii? De aceea, moneda spartană era special făcută astfel încât să nu fie practică: nu exista monedă de aur sau argint, exista doar moneda de fier şi valoarea fiecăreia era echivalentă cu greutatea acesteia. Rezultatul era chiar hazliu, pentru că uneori era nevoie de un cărucior pentru a căra cineva o sumă de 10 mnes (echivalentul a 1000 de drahme). În plus, moneda spartană nu avea trecere în afara Spartei. Oricum, în Sparta era demn de dispreţ şi penibil faptul de a fi cineva avut. Ideea de spartan şi bogat, teoretic, era de neconceput.

aciuatii (periikii)= cetateni liberi, de obicei straini dar NU cetateni spartani
sclavii (ilotes) = provenienta lor este necunoscuta dar se pare ca era vorba de autohtonii greci ce locuiau in Peloponez in perioada civilizatiei miceniene. Faptul ca spartanii acceptau sa aiba sclavi alti greci nu le-a fost iertata niciodata acestora de restul neamurilor elene.

 

[DeletedUser]

Exprimare laconica = exprimare spartana

Cred ca mai ales din filmul 300, toata lumea a observat ca spartanii purtau niste scuturi cu litera LAMDA Λ gravata pe ele.



Acel LAMDA vine de la Lakedemonia (sau Lakonia) pentru ca, de fapt, asa se numea teritoriul ... Spartei. Sparta era doar cetatea in sine. Chiar si in ziua de azi orasul Sparta este capitala judetului Lakonia situat in Peloponez, Grecia.

Cand spunem despre cineva ca se exprima laconic (adica sobru, scurt si la obiect, fara pompoane stilistice), spunem -de fapt- ca se exprima ca un spartan. Spartanii erau educati de mici pentru a se exprima in aceasta maniera. Era un element din marele fenomen Kriptia al lor.

Este cunoscuta amenintarea lui Filip al II lea catre spartani: " Daca voi castiga razboiul, voi sterge intreaga voastra Sparta de pe fata pamantului". In scrisoarea de raspuns a spartanilor scria doar atat: "Daca" (Αν). Tipic spartan, tipic laconic.

 

[DeletedUser]

Ce si cum era, de fapt, Sfatul Bătrânilor (Gherusia)

Sfatul bătrânilor (Gherusia)
Sfatul bătrânilor era format din 28 de bărbaţi în vârstă de minim 60 de ani, (ceea ce însemna că şi-au întregit şi serviciul militar) şi care fuseseră aleşi pe viaţă de către Apella (Adunarea spartanilor). Membrii săi erau şi cei doi regi, deci în total, era format din 30 de persoane. Criteriul pe baza căruia aceştia erau aleşi, erau calităţile de luptători. Chiar dacă în Sfatul bătrânilor puteau fi aleşi oricare dintre cetăţenii liberi ai Spartei, indiferent de avere sau poziţie socială, prin tradiţie, în acesta erau aleşi membrii familiilor din vechea aristocraţie. Alegerea în Sfatul bătrânilor era considerată o înaltă onoare, de care se bucurau doar cei mai buni dintre bărbaţi. Isokratis consemna faptul că Lykourgos a stabilit ca alegerea acestora să se facă cu aceeaşi grijă cu care cândva se alegeau în Atena membrii Curţii supreme (Arios Pagos).

După moartea unuia dintre membri, candidaţii la locul vacant se înfăţişau unul după altul în faţa Apellei (Adunarea spartanilor) care în reuniune deschisă, scotea un vuiet constant. Cu cât vuietul era mai puternic, cu atât preferinţa era mai mare. Cei ce judecau când era mai puternic vuietul, se aflau în clădiri alăturate, fără a putea vedea care anume candidat trecea. În acest mod, judecătorii numeau drept membru al Sfatului Bătrânilor pe acel candidat care se nimerea să treacă atunci când ei auzeau că se produce cel mai puternic vuiet. Deşi acest mod de alegere pare just, Aristotel îl caracteriza destul de nesigur.

Sfatul Bătrânilor juca un rol foarte important în viaţa politică a statului, având puterea de a promova şi iniţia legi spre a fi adoptate. De asemenea, aveau drept de veto la deciziile luate în Apella (Adunarea spartanilor) şi asta, într-o perioadă în care şi eforilor le reveneau atribuţii legislative. În general, Sfatul Bătrânilor era corpul responsabil de politica internă şi nu era controlat de nimeni pentru deciziile luate. Sfatul Bătrânilor era forul cel mai înalt de judecată şi judeca doar cazurile aşa zise penale, având puterea de impunere a pedepsei cu moartea sau a pedepsei de pierdere a drepturilor politice ale individului judecat. În combinaţie cu eforii, membrii Sfatului Bătrânilor puteau să-i critice chiar şi pe regi.

 

[DeletedUser]

Cum si cu cine se insurau spartanii

Cu barbatii era simplu. Daca mai erau si eroi, puteau avea orice femeie cu conditia ca aceasta vroia. Sa fii femeia (nu neaparat nevasta, pentru ca eroii deseori nu se insurau, nu aveau timp) unui asemenea barbat, era o onoare pentru ea si pentru tot soiul sau...inclusiv pentru sotul sau...

Femeia spartană se bucura de mari avantaje faţă de restul femeilor şi aceasta era o necesitate datorată faptului că bărbaţii lipseau foarte mult timp de acasă Avea avantaje dar avea şi responsabilităţi în această societate militară.

Fetele îşi întreţineau condiţia fizică întocmai ca băieţii şi erau cunoscute pentru rezultatele lor la competiţiile sportive. Concurau goale, ca şi bărbaţii de altfel (aşa se desfăşurau competiţiile sportive în toată Grecia antică), de la egal la egal cu aceştia la lupte, aruncarea cu discul şi cu arcul. De asemenea, dădeau o deosebită importanţă dansului. Respectau acelaşi regim auster de viaţă şi acelaşi stil laconic. (Reginei Gorgo, soţiei lui Leonida i-a fost pusă cu reproş, întrebarea, de ce au femeile spartane chiar aşa de mare influenţă asupra bărbaţilor. Răspunsul laconic al reginei a fost:”Pentru ca numai ele nasc BARBAŢI.”)

În Sparta, alegerea partenerului de viaţă era o chestiune strict personală. Nu se obişnuia aranjarea căsătoriilor de către părinţi. Tinerele spartane aveau dreptul să se căsătorească la împlinirea vârstei de 20 de ani (şi nu la 13 - 15 cum se obişnuia în restul Greciei).
Barbatilor li se permitea casatoria doar in jurul varstei de 30 de ani, cand deja isi indeplinisera intr-o masura multumitoare obligatiile armate. Acesta este motivul pentru care, deseori, „se furau”. (o sa postez imediat dupa, un topic mai detaliat)
Se întâlneau în întuneric cu iubitul lor şi în acest fel făceau dragoste şi rămâneau gravide. Ploutarhos ne spune ca spartanii considerau că astfel se va întreţine pasiunea în dragoste şi interesul nediminuat pentru partener. Uneori, această relaţie ciudată dura atât de mult timp încât foarte mulţi bărbaţi nu reuşiseră să o vadă pe mama copiilor lor la lumina zilei. De asemenea, un bărbat avea dreptul de a cere de la o familie o femeie aparţinând acesteia, pentru a deveni mama copiilor săi. Această cerere era considerată o onoare pentru întreaga familie.

Scopul căsătoriei la spartani era dobândirea copiilor, astfel încât copiii de sex masculin ce se năşteau să devină luptători spartani. Un spartan era considerat „nemuritor” numai dacă reuşea să aibă copii de sex masculin, considerând că numai aşa se continua generaţia. Mamele necasatorite nu întâmpinau nici un fel de problemă, ele erau recunoscute prin lege chiar, ca egale în drepturi cu toate celelalte femei. Puteau moşteni averea părinţilor lor, multe dintre acestea fiind independente şi personalităţi foarte puternice.

 

[DeletedUser]

Numele zeilor Olimpului -12- asa cum se pronunta in greaca, de la mama lor

*accentul cade pe litera subliniata din nume

Dias sau -mai rar- Zevs (ro. Zeus) = considerat tatal tuturor zeilor si cel mai mare peste toti. Zeu al fenomenelor meteorologice, protector al strainilor, al familiei si al fertilitatii. Era adorat drept cel mai intelept dintre zei, care stabilea destinele oamenilor si regla scala valorilor morale a umanitatii.

Ira (ro. Hera) = sora si sotia lui Dias (Zeus). Proteja casatoria si fidelitatea conjugala.

Posidonas (ro. Poseidon) = Zeu al marii, al raurilor si al izvoarelor de apa potabila, al apei in general.

Dimitra (ro. Demetra) = Zeita pamantului, a agriculturii, a florei, a hranei, a casatoriei si protectoare a agricultorilor.

Dionisos (ro. Dionis) = Zeu al vinului si al placerilor carnale.

Afroditi (ro. Afrodita) = Zeita frumusetii si a dragostei (ca eros).

Apollon (ro. Apollo) = Zeu al (stiintei) ghicitului, oracolelor, al muzicii si al dansului, al scalei valorilor morale, al logicii. De asemenea, era zeu terapeut, vindecator.

Aris (ro. Ares) = Zeul luptei si al razboiului.

Artemis (ro. Artemis) = Zeita naturii salbatice, a vanatorii, a animalelor si a fertilitatii.

Athina (ro. Atena) = Zeita intelepciunii, a artelor si a razboaielor cu cauza dreapta.
* Numele orasului capitala Greciei se pronunta cu accent schimbat, adica Athina

Ifestos (ro. Hefaistos) = Zeu al focului, al vulcanelor (in limba greaca vulcan = ifestio), al metalurgiei, protector al mestesugarilor. De asemenea, era fauritorul armelor zeilor.

Ermis (ro. Hermes) = Era mesagerul tuturor zeilor, crainic, insotitorul sufletelor, protector al comertului, al calatorilor dar si al hotilor!

Alti zei mai mici

Adis sau Plutonas (ro. Hades) = Zeu al lumii de jos si al lumii invizibile.

Estia (ro. Hestia) = zeita familiei, a casei -in limba greaca estia=camin (familial)-, a focului si a artelor tesutului.

Ekati = Zeita magiei.

Eros (ro. Eros) = Zeu al dragostei (erotice).

Ivi (ro. Phoebe) = Zeita tineretii.

Iaso = Zeita vindecarii.

Pan (ro. Pan) = Zeu al faunei si al turmelor.

Persefoni (ro. Persefona) = Zeita anotimpurilor (fiica Demetrei)

Eolos (ro. Eol) = Zeul vanturilor.

Themis = Zeita dreptatii.

Mai existau Nemesis (zeita justei razbunari), Ilios (Helios) -in limba greaca ilios=soare, Iris -in limba greaca iris/irida=curcubeu-, zeita curcubeului si mijlocitoarea dintre zei si oameni si inca multi alti zei mai mici.

 

[DeletedUser]

Apreciez si aplaud munca si interesul depus in adunarea acestor curiozitati si te rog sa ierti colegii forumisti pentru lipsa de raspuns, vezi tu, informatiile sunt utile atata timp cat vin in intampinarea sau ca raspuns unei cereri interioare sau exterioare...

 

[DeletedUser]

Oana, lasa fata in pace. Mie imi place ce a scris si nu sunt singurul

 

[DeletedUser]

Va multumesc amandurora. Am sa le fac mai scurtute ca sa fie mai savuroase.
Dar tot am sa le fac !

 

[DeletedUser]

Oana, lasa fata in pace. Mie imi place ce a scris si nu sunt singurul

pai si mie imi place, remarcam numai ca nu i-a raspuns nimeni inca nici un cuvintel si nu-i frumso asa ceva, s-o lasam sa vorbeasca singurica ...

 

[DeletedUser]

Si eu citesc constant postarile de aici, e unul dintre cele mai bune si interesante subiecte de pe forum....nu am zis nimic pana acum pentru ca nu vroiam sa intrerup postarile de mai sus , am aflat multe lucruri pe care nici macar nu le banuiam si te rog sa continui cu ceea ce faci pt ca e un lucru extraordinar de placut si util.

 

[DeletedUser7851]

pai si mie imi place, remarcam numai ca nu i-a raspuns nimeni inca nici un cuvintel si nu-i frumso asa ceva, s-o lasam sa vorbeasca singurica ...

Daca nu a postat nimeni inseamna ca ne place.
Citim cu interes si asteptam continuarea

 

[DeletedUser]

O citesc si I'm place...felicitări!

 

[DeletedUser9247]

Curiozitatile au fost foarte discutate , dar nu aici.

 

[DeletedUser]

Stiati ce s-a petrecut cu tradatorul de la Termopile ?

In primul rand, pe capul lui, a lui Efialtis caci acesta-i era numele, s-a pus o recompensa uriasa. Trebuia prins doar mort. A fost pus in urmarire de toata lumea elena, de toate statele grecesti, fara exceptie. Bineinteles ca a fost prins si linsat la scurt timp.

In al doilea rand, drept pedeapsa, numele sau, Efialtis, nu a mai fost dat niciunui barbat din intreaga lume greaca, a fost renegat. Efialtis a devenit substantiv comun si, pana si in ziua de azi, in limba greaca, efialtis inseamna cosmar.

PS Tuturor celor ce au scris opiniile lor mai sus, le multumesc. Intotdeauna un cuvant de incurajare face bine. Eu urmaream sa vad acolo, la nr de cititori si observand ca totusi subiectele sunt citite, am continuat sa postez. Multumesc inca o data.

 

[DeletedUser]

Lucruri mai putin stiute despre Jocurile Olimpice antice

- Asa cum este traditia si acum, si in antichitate se organizau la fiecare patru ani si aceasta timp de 1170 de ani.

- Ideea initiala a fost a regelui din Iliada, Oxilos. Mai tarziu, Ifitos, Lykourgos si Kiostenis au conlucrat intre ei astfel incat sa se puna cap neintelegerilor dintre greci. (Legenda spune ca ideea a fost a Pitiei care tot ea a propus drept recompensa cununa de dafin). Mai intai acestia trei si apoi toate statele grecesti au cazut de acord ca pe o perioada de o luna si, mai apoi, de 3 luni, in jurul Jocurilor Olimpice, sa inceteze orice act de agresiune, razboi, cearta, tentativa de asasinat si sa fie asa zisa "Sfanta Pace". Oricine se putea duce in Iliada, in Olympia pentru a asista la competitii. Teoretic, nimeni nu era atacat si nu ataca, chiar daca era vorba de dusmani inraiti si indiferent ca era vorba de atleti, vizitatori, antrenori sau rude ale atletilor.

- Probele s-au adaugat una cate una pe masura ce se inainta in timp si au fost, in ordinea adaugarii lor, dupa cum urmeaza:
1. Alergarea pe drum (Olimpiada lua numele castigatorului acestei curse. Se alerga descult, doar cu un fel de esarfa de jur imprejur ca sa nu fie goi) . Se spune ca unul dintre castigatori, candva, a pierdut aceasta esarfa dar, desi gol, a continuat sa alerge si a castigat. De atunci toti atletii concurau absolut goi.
2. 200 m alergare
3. 400 m alergare
4. Stadionul (alergare tururi de stadion, de obicei 20)
5. Alergarea sodatului (alergau cu coiful, aparatoarele picioarelor si scutul, intre 2/4 lungimi de stadion)
6. Pentatlonul (saritura -in inaltime-, drumul(vezi Pctul. 1), aruncarea sulitei, aruncarea discului, lupte)
7. Box
8. Pagrotio (lupte +box)
9. Curse cu carele de lupta (trase de 2 sau 4 cai)

- Femeile nu puteau fi prezente ca si concurente dar nici ca spectatoare. Erau pedepsite cu moartea.

- Nu existau locurile 2 si 3. Castigator era doar unul, primul clasat. Acesta primea o cucuna de dafin si daruri consistente -bani, cladiri, materii prime, pamant- si de asemenea numele sau era inscris pe placa onoarei de langa statuia lui Zeus (Olimpiadele erau dedicate lui Zeus)

- Cei ce nu concurau in mod cinstit erau mult mai aspru pedepsiti decat sunt cei din ziua de azi. Nu numai ca li se interzicea sa mai participe vreodata dar numele lor era, de asemenea, trecut pe placa dezonoarei si, in plus, erau obligati sa plateasca despagubiri celorlalti concurenti - bani sau bunuri-

 

[DeletedUser]

Stiti de unde provine denumirea de academie ?

...de la numele Acadimos. Acadimos, un castigator olimpic, a cedat o parte din padurea si pamanturile sale lui Platon, pentru a-si infiinta acesta acolo scoala pe care si-o dorea. In cinstea acestui binefacator, Platon si-a numit scoala, Academia.
De consemnat ca scoala infiintata de Platon, Academia adica, a activat mai mult de 1.000 de ani, neincetat.
Tot pe aceasta suprafata a fost inmormantat Platon.

Academia era situata la sud de Atena, spre Peloponez, pe langa Epidavros. Desi se cunoaste locatia aproximativ, mormantul lui Platon nu a putut fi niciodata descoperit.

 

[DeletedUser]

Unica marturie despre Atlantida. Traducere dupa textul original.

Textul este un extras din lucrarea lui Platon, Timeos Critias.
Platon a murit inainte de a o termina. De asemenea, este SINGURA referire la Atlantida. Nu exista alta marturie in afara de aceasta cum ca ar fi existat.
Absolut orice altceva s-a scris, s-a discutat, s-a cercetat despre Atlantida s-a facut pe baza acestui text original si unic.

!!! Cu litere bold este referirea stricta la Atlantida. Daca va plictisiti, cititi doar ce e cu bold.

...marturia lui Solon, rege atenian, cum ca a aflat ca a existat candva o insula bogata si glorioasa, situata in Atlantic si care era cunoscuta cu numele de Atlantida sau de Poseidona, insula lui Poseidon.

"[...] Atunci cand Solon atenianul a fost in Egipt, a fost intampinat cu multe onoruri si i s-a aratat mult interes. In timpul discutiilor purtate, intreba neincetat despre diverse evenimente petrecute de demult pe preotii egipteni caci stia ca acestia erau buni cunoscatori ai unor astfel de lucruri. Astfel, a aflat de la ei unele lucruri de care habar nu avea nici el, dar nici ceilalti greci.
In incercarea de a afla si mai multe, au discutat si despre ce se considera in Grecia ca fiind antic, despre faptul faptul ca grecii considerau ca primul om pe Pamant a fost Feroneas, a mai discutat de orasul Ninive (n.b Nioni in gr.), despre Potop, despre Deukalion, despre Pyra, despre genealogia acestora, mentionand cu rigurozitate si numarul anilor in care toate acestea s-au petrecut.
Atunci, preotul egiptean cel mai batran, a spus:
_ Solon, Solon..., voi, grecii, tot copii parca ramaneti si de aceea grec batran parca nu exista.
Auzindu-l, Solon l-a intrebat:
_ La ce anume te referi cand spui asta?
_Sunteti cu totii tineri in suflet, a raspuns batranul preot, pentru ca nu carati in el nici o maretie si cunoastere din arhaicele traditii, nici o particica din vremurile de demult.
Toate astea se intampla din urmatorul motiv: multe si felurite sunt catastrofele care s-au produs si care se vor mai produce din cauza focului sau din cauza apelor. Ba chiar vor veni si catastrofe mai mari decat cele ce-au fost, constituite din altele poate, mai mici. Tot ceea ce s-a abatut insa, fie peste noi, fie peste voi, fie peste alta tara, este consemnat din timpuri stravechi si este pastrat in temple.
Solon, genealogiile de care tu spuneai inainte nu se diferentiaza cu nimic de basmele pentru copii.
In primul rand voi,grecii, va amintiti doar de un potop desi in trecut au avut loc mai multe. Voi inca nu cunoasteti dar in tara voastra s-a nascut cel mai frumos si mai bun neam dintre oameni, neam din care si tu, si tot orasul tau va trageti. Dar voi nu ati aflat acest lucru niciodata pentru ca aceia dintre strabunii vostri care au supravietuit, generatie dupa generatie au ramas neinvatati si neinstruiti.
Pentru ca vezi tu, Solon, inainte de marele Potop de care stiti voi, inainte de orasul atenian de astazi, a existat un alt oras, perfect din punct de vedere armat dar si din alte puncte de vedere. Se spune ca de catre acesta au fost faptuite cele mai marete lucrari si cele mai bune oranduiri civile dintre toate cele cunoscute pana acum.

Auzind toate acestea, Solon a ramas uimit si l-a rugat pe preot sa ii spuna ce altceva mai stia.
Atunci, preotul a continuat:

_ Solon, eu nu am niciun motiv sa ascund sau sa neg ceva si asta atat de dragul tau, cat si de dragul orasului tau dar, mai ales, de dragul zeitei Atena (nb. Atena era venerata si de catre egipteni, dar sub un alt nume) care ne-a hranit si ne-a educat atat pe noi, cat si pe voi, desi in cazul vostru a facut-o cu 1.000 de ani inaintea noastra.
Despre intemeierea orasului nostru este scris in cartile sfinte ca s-a petrecut acum 8.000 de ani. Dar despre orasul tau se spune ca a fost intemeiat acum 9.000.
Am sa iti spun pe scurt despre cea mai mare si maia dmirabila lucrare fatuita de concetatenii tai din acele vremuri.
Scrierile noastre spun ca demult, orasul vostru (nb. Atena) a nimicit o anume putere uriasa care se infiltrase concomitent in toata Europa si Asia si care venea din afara, din Marea Atlantica.
Pe vremea aceea, marea de care-ti vorbesc putea fi traversata pentru ca exista o insula in fata gurii de intrare, pe care voi, grecii, o numiti Portile lui Hercule (nb. este vorba de Stramtoarea Gibraltar).
Aceasta insula, ea singura era mai mare decat Libia si Asia impreuna. Si de pe ea, se putea duce cineva pe alte insule. Si de pe aceste insule se putea ajunge astfel pe continentul de vis-a-vis care se afla in jurul acelei mari. Si cand zic mare, ma refer la o adevarata mare. Pentru ca locul acesta de care iti vorbesc eu si care se afla in gura stramtorii pare mai degraba un fel de port cu o intrare stramta desi el este un adevarat ocean. Iar uscatul care il inconjoara poate fi numit un intreg continent.
In acest loc asadar, in insula Atlantida, s-a dezvoltat o uriasa si admirabila putere de catre niste regi care stapaneau si alte insule si alte portiuni de continent. Mai mult chiar, stapaneau din partea interioara a marii Africii pana in Egipt, si pana in Europa, pana in Tyrrinia (nb. unde se afla acum Italia).
Candva, Atlantida era demna si cu respect pentru zei dar mai apoi a decazut moral, fiind macinata de patimi si de un complex de superioritate.
Toata aceasta putere s-a reunit si a incercat, candva, sa stapaneasca cu forta atat tara ta, cat si pe a mea, cat si toate celelalte tari situate dincoace de stramtoare.
Solon, atunci a fost cand puterea orasuui vostru (nb. Atena) si-a facut simtita prezenta peste toti oamenii. I-a intrecut pe toti in curaj si tehnica de lupta. La inceput ea era conducatoarea tuturor grecilor si mai apoi a luptat singura, caci ceilalti au parasit-o.
Dar tocmai atunci cand s-a aflat in cea mai mare dintre primejdii, atunci a fost cand a reusit sa isi distruga cotropitorii, ridicand trofeele de lupta.
Toti cei ce inca nu fusesera facuti sclavi, au scapat, iar toti cei ce fusesera inrobiti, au fost eiberati. I-au eliberat pe toti cei aflati dincoace de Portile lui Hercule (Stramtoarea Gibraltar), cu mult curaj si fara sa ceara nimic in schimb.
Mai tarziu insa, s-au produs niste cutremure si calamitati mari si, mai apoi, intr-o zi si intr-o cumplita noapte, luptatorii vostri au fost inghititi de pamant.
De asemenea, si insula Atlantida s-a scufundat sub mare si s-a pierdut. Tocmai de aceea in locul acela marea este de netrecut si necercetat, pentru ca nu se poate din cauza noroiului mult prea mult din bancurile de nisip, noroi format prin scufundarea insulei. [...]"

 

[DeletedUser]

Ce ziceau grecii despre Hyperboreea

Mai intai de toate, Hyperboreea, in limba greaca se pronunta Ipervoria si inseamna, intr-o interpretare neortodoxa dar destul de directa, "hipernordica", adica de la foarte Nord, de la extrem de Nord. (voria = Nord).

In mitologia greaca se mentiona ca zeul vantului de nord, care se numea Boreas (in greaca Voreas, pt ca in greaca, b=v, litera nu e betta, dar este vita), locuia in Tracia.
De aceea considerau ca Hyperboreea si hyperboreeni locuiau intr-un spatiu nedefinit, terra incognita, insa in cele mai nordice regiuni euroasiatice.

Pavsania spunea ca hyperboreenii trimiteau daruri numeroase care ajungeau tocmai in templul lui Apollo din Dilos. Dintre toti zeii Olimpului, acestia il venerau pe Apollo pentru ca isi petrecea foarte mult timp cu ei si soarele apunea o singura data.

Hartile existente din vremea lui Alexandru Macedon ne reprezinta Hyperboreea ca pe o peninsula situata dincolo de granitele Frantei de azi Unele descrieri antice o localizeaza cam pe unde se afla Marea Britanie, Norvegia, Suedia. Alte descrieri vorbesc de regiunea din jurul muntilor Urali, oricum insa, la FOARTE nord.

Exista unele lucrari romanesti recente care considera ca Hyperboreea era pe pamantul Romaniei de azi.

Pentru greci si pentru romani, conform miturilor lor, tara aceasta era bogata in aur, locuitorii sai traiau o mie de ani si gasisera secretul fericirii desavarsite. De asemenea, in aceasta tara soarele apunea doar o singura data pe an.
Nu se poate sa nu remarcam ca la Polul Nord, soarele rasare o singura data pe an si ca nici o alta regiune nu este situata la mai "hipernord", decat... Polul Nord.

 

[DeletedUser]

Ena, dio, tria...

Toti stim ca maretul Leonidas era casatorit cu uimitoarea Gorgo.
Ceea ce nu toata lumea stie este faptul ca Gorgo, sotia sa, era fata fratelui sau mai mare...adica neapoata-sa.
In acele vremuri, ideea de incest nu viza decat fratii din aceeasi mama si parintii cu copiii.


Stiati ca neamul spartan cu cel macedoneean sunt inrudite, ambele provenind din triburi dorice?
Coborand din nord, triburile dorice, de natura razboinica, si-au impus prezenta.
Atat spartanii, cat si macedoneenii, sustineau ca provin din ceea ce, neortodox dar sugestiv voi traduce prin "neamurile herculiene", adica urmasi ai lui Hercule.

Stiati ca ideea strategica pentru ca vestita lupta de la Termopile sa se dea acolo unde s-a dat, in acea anume trecatoare stramta, a fost a atenienilor, a lui Temistocle ?
Spartanii trebuiau sa decida: ori Termopile, ori Corint. S-a ales Termopile.
In primul rand, atenienii si spartanii, fapt demn de remarcat, au conlucrat.
Ori ei obisnuiau sa se lupte unii CONTRA celorlalti !
Atenienii si-au asumat sa distruga flota persana. Si au facut-o.
Spartanii si-au asumat sa intarzie trupele persane. Si au facut-o.
Bataia luata de persi mai apoi, la Salamina, a ramas rasunatoare.