DeletedUser14698
Guest
Îmi place când omul încearcă prin vers
Să transmită emoții și-aluzii cu'nțeles.
Dar e bine să păstrezi o măsură în toate,
Să nu impietezi, că e păcat de moarte.
Nu ti-as dori vreodat să treci prin astă stare,
Să vezi cum o persoană dragă-ți moare.
Și după, să auzi vorbind de rău
Pe cel ce a plecat la Dumnezeu.
Paturile
Mă plec cu rugăciune-n fața ta,
Vorbește de oricine, nu de ea.
Ea merită odihnă, acolo un's-a dus,
După ce-a suferit aici nespus.
Lasă-te purtat de sensibilitate,
Erupe în frumos și bunătate,
Zâmbește și glumește, dacă vrei
Sau...mergi la o băută, c-așa e mai ok.
Să transmită emoții și-aluzii cu'nțeles.
Dar e bine să păstrezi o măsură în toate,
Să nu impietezi, că e păcat de moarte.
Nu ti-as dori vreodat să treci prin astă stare,
Să vezi cum o persoană dragă-ți moare.
Și după, să auzi vorbind de rău
Pe cel ce a plecat la Dumnezeu.
Paturile
Mă plec cu rugăciune-n fața ta,
Vorbește de oricine, nu de ea.
Ea merită odihnă, acolo un's-a dus,
După ce-a suferit aici nespus.
Lasă-te purtat de sensibilitate,
Erupe în frumos și bunătate,
Zâmbește și glumește, dacă vrei
Sau...mergi la o băută, c-așa e mai ok.